900 de locuri de muncă pierdute la Ocna Mureș după închiderea UPSOM. Ce aduce noul complex balnear inaugurat în 2023

Orașul Ocna Mureș, județul Alba, încearcă să își schimbe modelul economic după închiderea Uzinei de Produse Sodice Ocna Mureș în februarie 2010 și falimentul oficial al combinatului la sfârșitul lunii noiembrie 2012, două momente care au tăiat principala sursă de venit pentru sute de familii și au accelerat plecarea tinerilor spre alte orașe.
Pe scurt, miza nu este doar memoria unei fabrici înființate în 1896, ci felul în care un oraș de aproximativ 13.000 de locuitori își poate înlocui o industrie care a lăsat fără serviciu circa 900 de oameni. Comparația este relevantă: noul complex balnear inaugurat în 2023 aduce săptămânal mii de turiști, dar nu compensează automat pierderea unui angajator industrial care susținea constant economia locală.
Pentru locuitori, schimbarea se vede în două direcții. Prima este economică: după oprirea uzinei, o parte din veniturile stabile au dispărut, iar orașul a început să depindă mai mult de navetă și de locuri de muncă găsite în afara localității. A doua este demografică: tinerii au plecat spre Aiud, județul Alba, Turda, județul Cluj, Alba Iulia, județul Alba, sau Cluj-Napoca, județul Cluj, ceea ce a subțiat populația activă și a redus șansele unei relansări rapide.
Istoria economică a locului explică dimensiunea șocului. Ocna Mureș s-a dezvoltat în jurul sării încă din Antichitate, sub numele de Salinae în vremea romanilor, iar industrializarea modernă a accelerat în secolul al XIX-lea. În 1896 a fost înființată uzina care a produs inițial sodă calcinată și cristalizată, iar din 1909 și sodă caustică, devenind una dintre unitățile importante ale industriei chimice din România.
Oprirea gazului a închis uzina, iar datoriile au dus la faliment
După privatizare, UPSOM a fost cumpărată în 2005 de grupul indian GHCL, însă activitatea s-a oprit în februarie 2010, când Romgaz a sistat furnizarea gazului metan din cauza datoriilor neachitate. Efectul a fost imediat: aproximativ 900 de oameni au intrat în șomaj, o lovitură majoră pentru un oraș de numai circa 13.000 de locuitori.
La sfârșitul lunii noiembrie 2012, combinatul a intrat oficial în faliment, cu datorii de aproximativ 25 de milioane de euro. Raportat la investiția de peste opt milioane de euro în complexul balnear inaugurat în 2023, gaura lăsată de uzină a fost de peste trei ori mai mare, iar asta arată dimensiunea resurselor pierdute înainte ca orașul să înceapă reconversia.
În martie 2013, platforma industrială a fost cumpărată de două societăți românești. În anii care au urmat, o parte dintre construcții au fost demolate, inclusiv printr-o implozie controlată în aprilie 2016. Pentru comunitate, acesta a fost și semnul că o întoarcere la vechiul model industrial devenea puțin probabilă.
Un localnic a rezumat astfel sentimentul lăsat de prăbușirea combinatului, potrivit Adevarul:
„Ne-am simțit jefuiți după închiderea uzinei, din care acum au mai rămas doar câteva ruine”.
Turismul aduce vizitatori, dar nu îi ține suficient în oraș
Pariul administrației locale și al Consiliului Județean Alba a devenit turismul balnear. În 2023 a fost inaugurat la Ocna Mureș un nou complex balnear, o investiție de peste opt milioane de euro, construită pe o tradiție mai veche de un secol și jumătate, din 1876.
Numai că succesul de public nu rezolvă singur problema dezvoltării locale. Complexul atrage săptămânal mii de turiști, însă dosarul arată că puțini rămân în localitate. Asta înseamnă că o parte importantă din cheltuiala vizitatorilor se oprește la biletul de intrare sau la servicii limitate, fără să se transforme suficient în nopți de cazare, mese la restaurante sau investiții private noi în oraș.
Pentru economia locală, diferența este esențială. Un turist care vine pentru câteva ore ajută mai puțin decât unul care rămâne peste noapte. Iar fără servicii suplimentare în jurul complexului, modelul bazat doar pe trafic de weekend riscă să rămână mai îngust decât fostul rol al combinatului în viața orașului.
„Mulți localnici, mai ales tineri, au plecat să lucreze în Aiud, în Turda, chiar în Alba Iulia sau Cluj-Napoca. De la închiderea salinelor și a combinatului, orașul a devenit tot mai pustiu. Vin turiști la băi și atât”, a spus un fost profesor din localitate.
Orașul poartă și costul unui teren instabil
Declinul industrial nu este singura vulnerabilitate a localității. Cea mai recentă surpare majoră a avut loc în 2010, când un crater uriaș a înghițit un supermarket, parcarea și o parte a drumului din apropiere, iar ulterior s-a format un nou lac sărat. Pentru un oraș care vrea să trăiască din valorificarea apelor sărate, acest episod este și resursă, și avertisment.
Dar aceeași geologie care poate susține turismul balnear obligă la prudență în dezvoltarea urbană și în investiții. Orice plan de extindere a zonei turistice, a spațiilor comerciale sau a locuințelor trebuie să țină cont de riscul unor astfel de surpări, mai ales într-o localitate marcată deja de închiderea salinelor și a combinatului.
„Ne gândim și acum cu teamă la ce se putea întâmpla atunci, dacă în locul supermarketului era un bloc sau dacă surparea ar fi fost mult mai mare”, a spus un alt localnic.
Ce se știe și ce rămâne neclar despre reconversia orașului
Din datele disponibile în dosar reiese clar direcția, dar nu și toate răspunsurile practice pe care le așteaptă locuitorii. Nu sunt indicate rata actuală a șomajului din Ocna Mureș față de media județului Alba sau față de media națională, numărul de locuri de muncă noi create de complexul balnear și nici planuri concrete pentru a-i face pe turiști să rămână mai mult în oraș.
Și lipsesc, deocamdată, detalii publice și despre alte motoare economice posibile, dincolo de turism: investiții noi, valorificarea altor zone cu lacuri sărate și cratere sau accesarea unor programe guvernamentale și fonduri europene dedicate orașelor afectate de dezindustrializare. Fără aceste piese, Ocna Mureș riscă să rămână într-o tranziție prelungită, între ruinele unei platforme chimice și un turism care aduce lume, dar nu suficientă activitate economică locală.
Faptul cert, la acest moment, este că noul model economic al orașului se sprijină pe complexul balnear inaugurat în 2023, în timp ce fosta platformă industrială cumpărată în martie 2013 a fost parțial demolată, inclusiv prin implozia controlată din aprilie 2016.







