A inceput consultarea pentru introducerea unui salariu minim la nivel european
Consultările pentru implementarea unui salariu minim la nivel european au început în ianuarie 2020 și se estimează că vor dura aproximativ șase săptămâni. Rezultatele acestor discuții vor fi consolidate într-o propunere ce va fi prezentată în vara acestui an, urmând să fie integrată într-un plan de acțiune ce va fi publicat în 2021, afirmă Mihaela Mitroi, partener în cadrul Asistenței Fiscale și Juridice la EY România.
„Condițiile de muncă echitabile sunt fundamentale pentru o economie de piață sănătoasă. Cetățenii așteaptă ca Uniunea Europeană să le asigure un standard de trai ridicat, în timp ce economia se transformă spre modele de dezvoltare mai sustenabile și digitalizate. Veniturile adecvate sunt esențiale pentru a garanta condiții de muncă corecte și un trai decent pentru angajații europeni. În acest context, Uniunea Europeană va organiza discuții între Comisia Europeană, sectorul de afaceri și sindicate pentru a stabili un salariu minim echitabil pentru toți angajații din UE. Consultările au început deja în ianuarie 2020 și vor dura aproximativ șase săptămâni. Rezultatele vor fi incluse într-o propunere ce va fi prezentată în vara acestui an și integrată într-un plan de acțiune ce va fi publicat în 2021″, explică Mihaela Mitroi.
Potrivit acesteia, scopul propunerii este de a crea o metodologie pentru calcularea salariului minim la nivel european, fără a stabili o sumă fixă, având în vedere diferențele semnificative dintre salariile minime din statele membre. salariul minim va fi determinat într-un mod transparent și previzibil, respectând practicile naționale și autonomia partenerilor sociali.
„În România, salariul minim se află mult sub media salariilor din alte state membre. Conform datelor Eurostat, la 1 iulie 2019, salariile minime lunare variau semnificativ între statele membre, de la 286 euro în Bulgaria până la 2.071 euro în Luxemburg, cu o medie europeană de 932 euro. Este important de menționat că, pentru statele membre care nu fac parte din zona euro, precum Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și România, salariile minime sunt influențate de cursurile de schimb utilizate pentru conversia monedei naționale în euro. O altă problemă îngrijorătoare pentru România este proporția angajaților care primesc salariul minim. Conform datelor Comisiei Europene, ponderea lucrătorilor care câștigă salariul minim în UE variază de la sub 5% (de exemplu, în Malta, Belgia, Cehia) până la aproximativ 25% în România. Astfel, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește proporția angajaților plătiți cu salariul minim la nivel național”, subliniază Mihaela Mitroi.
Reprezentantul EY menționează că se urmărește stabilirea unui cadru pentru determinarea salariului minim la nivel european, având în vedere o valoare estimată de aproximativ 60% din salariul mediu din statele membre.
Conform datelor Institutului Național de Statistică din noiembrie 2019, salariul mediu net în România era de aproximativ 3.200 de lei, în timp ce salariul minim pe economie era de 1.160 de lei, ceea ce reprezenta 36% din salariul mediu. Astfel, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să crească cu 760 de lei, atingând 1.920 lei net. Conform legislației, în 2020, salariul minim brut pe economie este stabilit la 2.230 lei, ceea ce ar însemna un salariu net de 1.346 lei. Legea bugetului preconizează un salariu mediu brut de 5.429 lei, adică 3.176 lei net. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să crească cu 559 lei, ajungând la 1.905 lei net, afirmă Mihaela Mitroi, menționând că în această analiză nu a fost luat în calcul salariul diferențiat.
„Pentru angajatori, o creștere a salariului minim ar putea duce la o ușoară majorare a costurilor cu forța de muncă. Într-un context în care costurile salariale în UE ar putea crește semnificativ, un efect posibil ar fi migrarea companiilor către state non-UE cu costuri mai favorabile ale forței de muncă. Totuși, este important de reținut că, atunci când o companie decide să investească sau să se retragă, costurile salariale nu sunt singurul factor de decizie”, a explicat ea.
Astfel, la prima vedere, o majorare a salariului minim ar putea însemna venituri mai mari și un nivel de trai îmbunătățit pentru angajați. Totuși, acest lucru poate fi înșelător, deoarece va duce și la o creștere a inflației, resimțită în prețurile bunurilor și serviciilor. În plus, în anumite situații, creșterea salariului minim ar putea reduce beneficiile sociale, deoarece nu s-ar mai îndeplini criteriile de eligibilitate pentru anumite forme de sprijin.
„Din perspectiva mea, simpla creștere a salariului minim nu va reduce neapărat inegalitatea dintre cei cu salarii mari și cei cu salarii mici și nu va îmbunătăți semnificativ nivelul de trai al populației. Problema inegalității este complexă și necesită o serie de politici publice și măsuri. Creșterea salariului minim este una dintre soluții, dar nu singura. Studii recente sugerează că politicile care încurajează economisirea și reducerea costurilor de construcție pentru gospodării pot oferi o mai bună securitate economică familiilor vulnerabile. De asemenea, este esențial ca cetățenii să aibă acces facil la educație și programe de formare profesională. Investițiile în capitalul uman sunt cea mai eficientă modalitate de a îmbunătăți bunăstarea individuală și de a întări forța de muncă. Echitatea în educație ar putea asigura un standard minim de bunăstare”, a adăugat Mihaela Mitroi.
De asemenea, având în vedere revoluția digitală, un pas crucial pentru a pregăti forța de muncă pentru viitoarele locuri de muncă va fi furnizarea de noi abilități necesare pentru a face față schimbărilor de pe piața muncii. Astfel, angajatorii vor trebui să investească mai mult în formarea angajaților lor. În plus, guvernele vor trebui să găsească soluții pentru a stimula aceste investiții în capitalul uman, inclusiv prin acoperirea cheltuielilor de formare și educație.
„În concluzie, susțin ideea de a introduce un salariu minim la nivelul statelor membre, dar pentru a-și atinge scopul de a îmbunătăți bunăstarea populației, este necesar să se implementeze politici publice cuprinzătoare în diverse domenii ale economiei, cum ar fi educația și sănătatea. Problema inegalității este discutată intens la nivel global, unde există inițiative de a introduce un venit minim garantat pentru toți cetățenii. Într-o lume în care locurile de muncă nu sunt garantate și adesea nu acoperă nevoile fundamentale (hrană, locuință, sănătate, educație), tot mai mulți susținători pledează pentru un venit de bază garantat. Deși pare un subiect utopic în prezent, consider că merită să fie discutat”, a concluzionat Mitroi.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel mondial, având 284.000 de angajați în peste 700 de birouri din 150 de țări și venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019. Prezentă în România din 1992, EY este lider pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova oferă servicii integrate de audit, asistență fiscală, consultanță în tranzacții și servicii de suport pentru afaceri către companii multinaționale și locale. Compania are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.
Sursa: Financiarul.ro.
