Care sunt solicitările şahistei Irina Bulmaga, din punct de vedere al salariului unui sportiv şahist

Irina Bulmaga, liderul șahistelor din România și numărul 51 mondial în clasamentul FIDE, a ridicat problema dificultăților financiare din sportul de performanță.
Din declarațiile acesteia, acordate Revistei Ioana care este o sportivă de top, Bulmaga consideră că un venit echivalent cu salariul mediu pe economie i-ar asigura stabilitatea necesară pentru a-și continua cariera.
Șahul, al treilea sport ca număr de legitimați în România
În momentul de faţă, Federația Română de Șah avea înscriși 19.860 de jucători, din datele INS citate de Știrile ProTV. Șahul se situează astfel pe locul al treilea în România ca număr de legitimați, după fotbal (190.000) și baschet (41.470), depășind handbalul (12.282) și karatele (15.261).
În afirmaţiile sale, „Aș fi mulțumită și cu salariul mediu pe economie. Atunci lucrurile asta [ar fi] complet diferite, adică cariera asta ar avea mai mult sens pentru fetele tinere care practic se lasă la un moment așa doar pentru că nu au nicio susținere”, a declarat Irina Bulmaga.
Care sunt veniturile șahiștilor profesioniști?
Veniturile șahiștilor profesioniști provin, în general, din premii la turnee, sponsorizări sau sprijinul cluburilor. Aceste surse sunt însă variabile și nu oferă predictibilitate financiară. Bulmaga consideră că un sprijin minim garantat ar schimba perspectiva tinerelor jucătoare.
În solicitările sale, „Ar trebui să se ajungă la o formulă astfel încât jucătoarele din lotul național, care participă, care semnăm câte un contract, dar și participăm an de an, într-un an la olimpiadă, într-un an la Campionatul European pe echipe, să avem un venit stabil care să fie comparabil cu un salariu normal, nici să nu zic unul foarte bun. Da, să fie măcar salariul mediu pe economie”, a explicat Bulmaga.
Lipsa rentelor viagere pentru șahiști
Bulmaga a adăugat că, spre deosebire de țări precum Polonia, unde medaliații la competiții majore primesc o rentă viageră, în România acest lucru nu este posibil pentru șahiști. Deoarece șahul nu este sport olimpic, jucătorii nu au dreptul la acest beneficiu, indiferent de performanțele obținute.
Cine este Irina Bulmaga?
Irina Bulmaga, născută pe 11 noiembrie 1993 la Chișinău, a început să joace șah de mică, fiind îndrumată de bunicul ei. Până în anul 2009, a reprezentat Republica Moldova, ulterior concurând pentru România. Bulmaga descrie șahul ca fiind o parte importantă a vieții sale.
Astfel, „În mod logic ar trebui să existe viață după șah, însă încă nu am ajuns la momentul ăla, practic viața mea înseamnă șah într-un fel sau altul”, a mărturisit ea.
Succesele timpurii, un factor motivațional?
Bulmaga a menționat că succesele timpurii au motivat-o să continue și să se antreneze mai mult.
Practic, „Rezultatele bune dintotdeauna m-au inspirat și cumva m-au motivat să mă antrenez mai mult, să merg mai departe”, a spus Bulmaga.
Dacă ar putea oferi un sfat variantei sale mai tinere, acesta ar fi legat de gestionarea presiunii.
În contextul emoţional, „Probabil ar fi să nu investesc atâtea emoții în fiecare partidă, să mă uit la tot, la fiecare rundă, la fiecare concurs cu mai mult calm, deși am impresia că asta era exact ceea ce îmi spuneau ai mei atunci”, a explicat șahista.
Cel mai prețios sfat primit de la un antrenor a fost:
„Să cred tot timpul în șahul meu și să nu am momente din astea în care am dubii în legătură cu felul meu de a juca sau cu felul meu de a fi ca și jucătoare”.
Momentele critice și provocările în carieră?
Deși a obținut medalia de argint la Campionatul European din anul 2025, cel mai bun rezultat din istoria României la această competiție, Irina Bulmaga a întâmpinat și momente dificile. Unul dintre acestea a fost la finalul junioratului, la vârsta de 20 de ani.
Astfel, „Au fost anumite momente critice, probabil primul a fost când am terminat junioratul în șah, la noi, junioratul se termină la 20 de ani, practic, odată cu ultimul campionat mondial până în 20, unde am condus pe toată durata concursului, iar apoi în ultimele trei runde am avut un colaps și am rămas chiar și fără medalie”, a rememorat ea.
A urmat o perioadă de incertitudine, pe care a reușit să o depășească. Într-un mediu dominat de bărbați, sportiva a simțit uneori presiuni suplimentare.
Aşadar, „Da, există anumite momente în care poate ar fi mai simplu să fii bărbat, însă poate unii jucători profesioniști ar zice exact inversul. Au fost momente în care nu m-am simțit confortabil sau momente în care mi-aș fi dorit ca lucrurile să arate altfel, să fie altfel. Însă acum pot să spun că lucrurile tot se schimbă mult spre bine”, a precizat campioana, care urmează să joace la Campionatul României în competiția Open, alături de bărbați.
Impactul Inteligenței Artificiale asupra șahului?
Tehnologia modernă influențează și lumea șahului. Bulmaga a observat o tendință către competițiile cu un ritm mai rapid, unde pregătirea individuală devine mai puțin relevantă, iar creativitatea pe tablă este mai importantă.
În contextul tehnologic, „E o întrebare pe care și-o pun mulți șahiști și deja se observă anumite schimbări în felul în care evoluează șahul, în sensul că mulți organizatori preferă să facă concursuri cu tempo mai rapid de joc”, a explicat ea.
O altă direcție este șahul freestyle sau Fischer Random, unde poziția pieselor este aleatorie, anulând pregătirea tradițională. În opinia sa, inteligența artificială poate fi și un instrument benefic.
În viitor, „Dacă acest rol o să fie preluat de AI, practic orice jucător care chiar să zicem nu are posibilități financiare sau de alt tip de angaja antrenori foarte buni care să-l ajute în acest proces, o să aibă posibilitatea să se pregătească foarte bine cu ajutorul AI. Deci în principiu mi se pare mai degrabă un lucru bun pentru șah decât un lucru prost”, a conchis Irina Bulmaga.









