Tara cu cea mai mică pondere a salariului minim în cadrul salariului mediu net
România se află în situația de a avea cea mai redusă proporție a salariului minim în raport cu salariul mediu net, atingând doar 39%. Implementarea unui salariu minim european, stabilit la 60%, ar putea genera un impact economic și social semnificativ, cu efecte atât directe, cât și indirecte, greu de prezis, afirmă Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
„Reacțiile inițiale ale statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la propunerea de a institui un salariu minim european de 60% din salariul mediu au fost mixte, incluzând atât opinii favorabile, cât și reticente. Multe țări au avertizat asupra posibilelor efecte negative, cum ar fi falimentul firmelor incapabile să susțină creșterea salariilor, relocarea companiilor multinaționale în regiuni cu costuri mai mici, inclusiv în afara Uniunii Europene, și o posibilă creștere a inflației”, a declarat Nicolescu într-o conferință de presă recentă.
Conform analizei lui Nicolescu, Franța ar beneficia cel mai mult de pe urma acestei măsuri, având în vedere că salariul minim net depășește deja 60%. În 2019, salariul mediu net în Franța era de 2.225 de euro, fiind al doilea cel mai mare din Europa, după Germania, iar salariul minim net reprezenta 62,29% din acesta. Astfel, Franța nu ar întâmpina dificultăți, ci doar avantaje. În contrast, Germania, cu un salariu mediu net de 2.439 de euro, are un salariu minim care constituie 47%, ceea ce ar necesita o ajustare de aproape 13 puncte procentuale. Aceasta ar putea genera provocări semnificative pentru economia germană. România, cu o pondere a salariului minim de 39,58%, se află sub Bulgaria (47,63%) și Ungaria (44,58%). O diferență atât de mare sugerează că o creștere de peste 20% ar putea avea un impact economic și social profund, cu efecte complexe și imprevizibile”, a adăugat Nicolescu.
În scopul evaluării impactului pe care l-ar putea avea introducerea salariului minim european asupra întreprinderilor mici și mijlocii din România, CNIPMMR desfășoară în prezent un sondaj sub formă de chestionar adresat membrilor săi, care este disponibil și pe platformele de socializare ale organizației.
Propunerea de a institui un salariu minim la nivel european provine din partea socialiștilor europeni, care doresc să stabilească un mecanism de calcul unitar pentru salariul minim, asigurând astfel un nivel adecvat de remunerare pentru toți lucrătorii din Uniune.
Obiectivele introducerii salariului minim european includ: prevenirea migrației forțate a forței de muncă, îmbunătățirea standardului de viață și crearea condițiilor necesare pentru dezvoltarea viitoare a forței de muncă.
Deși inițiativa pare să promită beneficii pentru statele membre, în special pentru cele cu economii mai fragile din Uniunea Europeană, și pentru cetățenii europeni care ar beneficia de un trai mai decent, există și țări care privesc cu scepticism această propunere. Acestea analizează cu atenție posibilele efecte negative, conform CNIPMMR, în ciuda asigurărilor oferite de membrii Comisiei Europene că stabilirea salariului minim va ține cont de condițiile economice și sociale specifice fiecărui stat membru, precum și de legislația națională referitoare la salariul minim garantat.
Sursa: Financiarul.ro.
