Verdict dur de la Comisia Europeană. România pierde definitiv 458 de milioane de euro din PNRR
România a pierdut definitiv aproape 459 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Banii s-au evaporat din cauza reformelor făcute prost sau întârziate de guvernele din anii trecuți.
REZUMAT:
- Guvernul a primit decizia finală pentru cererea de plată numărul 3 din PNRR.
- Statul pierde 458,7 milioane de euro, dar reușește să deblocheze 350,7 milioane de euro.
- Toți românii suportă nota de plată pentru fondurile europene ratate.
Sute de milioane de euro pierdute dintr-o eroare administrativă
Verdictul venit de la Bruxelles vineri seară lovește direct în bugetul țării.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a făcut anunțul oficial pe Facebook. El a explicat că România a reușit să salveze 350,7 milioane de euro din sumele blocate inițial de Comisia Europeană. Dar nota de plată pentru greșelile din trecut rămâne uriașă. Țara noastră rămâne fără 458,7 milioane de euro.
„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a notat ministrul pe rețeaua de socializare.
Această etapă a fost considerată una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut de gestionat până acum în relația cu structurile europene.
Cererea numărul 3 a fost trimisă la Bruxelles încă din 15 decembrie 2023. La acel moment, reformele incluse în pachet trebuiau să fie deja îndeplinite corect.
Or, realitatea din teren a fost cu totul alta.
Oficialii europeni au analizat documentele și au decis în luna mai a anului 2025 să suspende parțial anumite sume. Motivul a fost unul clar. Mai multe reforme nu fuseseră rezolvate la un nivel satisfăcător pentru standardele impuse de Uniunea Europeană.
România a primit o perioadă de grație pentru a corecta erorile.
Pe 28 noiembrie 2025, statul român a transmis justificări suplimentare pentru a debloca plățile, conform datelor publicate de agenția Agerpres. Din păcate, efortul nu a fost suficient. Comisia a decis acum că patru jaloane majore au rămas nerezolvate corespunzător.
Dosarul pensiilor speciale, salvat pe ultima sută de metri
Dragoș Pîslaru a explicat că a preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene pe 23 iunie.
De atunci, oficialul a folosit toate pârghiile formale și informale posibile pentru a aduce banii în țară. Au urmat clarificări tehnice, negocieri dure și o coordonare strictă cu instituțiile responsabile.
Și dialogul constant cu structurile Comisiei Europene a contat enorm în acest proces de recuperare.
Efortul susținut s-a desfășurat alături de experții tehnici din minister. Astfel, s-a reușit recuperarea celor 350,7 milioane de euro care fuseseră blocate de oficialii europeni.
Cea mai grea bătălie s-a dat pe tema sensibilă a pensiilor speciale.
Aici, Comisia Europeană blocase inițial 231 de milioane de euro. După luni de negocieri, România recuperează 166 de milioane de euro din această sumă.
Dosarul a fost unul extrem de complicat din punct de vedere juridic. Legea a adunat nu mai puțin de șase amânări la Curtea Constituțională. Acest blocaj a aruncat în aer calendarul agreat inițial cu Bruxelles-ul, iar termenele au fost depășite cu mult.
Însă intervenția prim-ministrului Ilie Bolojan a schimbat soarta banilor europeni.
Implicarea directă a șefului Guvernului pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat în final că, prin Legea numărul 24/2026, România îndeplinește cerințele stricte pentru acest jalon.
Situația generală a fondurilor europene rămâne însă critică. Informațiile publice arată că România riscă să piardă sume uriașe, care ajung la miliarde de euro, blocând astfel autostrăzi și spitale care riscă să rămână în paragină.
Orice sumă pierdută din PNRR afectează direct viața cetățeanului de rând. Banii europeni care nu mai ajung în țară înseamnă proiecte de infrastructură tăiate de pe listă. Găurile lăsate de aceste fonduri pierdute vor trebui acoperite din bugetul național, adică din taxele și impozitele plătite de fiecare român.
Comisia Europeană a închis definitiv evaluarea pentru această cerere de plată.
