„Adaptează-te sau mori”: cum schimbă AI-ul piața muncii din IT-ul românesc

Vremea angajărilor pe bandă rulantă în IT-ul românesc a apus. Sectorul care a fost ani la rând locomotiva economiei, un tărâm al salariilor record și al beneficiilor exotice, trece printr-o transformare brutală. Pentru prima dată, ocuparea forței de muncă în IT a început să scadă, modelul bazat pe angajări masive de personal junior fiind înlocuit de unul axat pe eficiență și valoare adăugată. Inteligența Artificială nu mai este un concept SF, ci o realitate care elimină joburi și redefinește competențele.

Motorul s-a gripat: de la creșteri salariale record la plafonare

Semnele maturizării forțate a pieței IT sunt peste tot. Creșterea salarială, care părea de neoprit, a încetinit drastic, ajungând la doar 6% în 2024, pe fondul unei instabilități fiscale care pune pe jar 90% dintre companiile din domeniu. Planurile de extindere și angajare sunt acum privite cu mult mai multă prudență. Mai mult, salariile seniorilor par să fi atins un platou, stabilizându-se în jurul valorii de 3.300 de euro net lunar. Piața nu mai caută doar forță de muncă, ci cere valoare adăugată, specializare și eficiență.

Schimbarea este strategică. Companiile renunță la modelul care presupunea angajarea a zeci de tineri la început de drum, pentru a-i forma intern. Acum, accentul se pune pe roluri de valoare ridicată, în special în zone precum Inteligența Artificială și dezvoltarea de software avansat. Cererea continuă să existe pentru ingineri Cloud și Data Scientists, dar ușa s-a închis pentru cei care sperau să intre în industrie doar cu noțiuni de bază. Pur și simplu, multe dintre sarcinile repetitive alocate juniorilor sunt acum preluate de algoritmi.

Recesiune, inflație și un pariu pe roboți

Această transformare din IT nu are loc într-un balon. Economia românească a încheiat anul 2025 într-o poziție extrem de dificilă. PIB-ul a scăzut puternic în ultimul trimestru, cu 1,9%, împingând țara într-o recesiune tehnică pentru al doilea an consecutiv. Creșterea economică pe întregul an a fost de doar 0,6%, sufocată de prăbușirea consumului privat, care a fost motorul României pentru mai bine de un deceniu. Cu o inflație care a atins din nou pragul de două cifre la începutul lui 2026, de 8,5%, puterea de cumpărare a românilor s-a erodat dramatic. Salariile reale au scăzut cu aproximativ 5%.

În acest peisaj sumbru, companiile sunt forțate să se reinventeze. Avantajul competitiv al forței de muncă ieftine dispare rapid, sub presiunea creșterilor succesive ale salariului minim. Ca urmare, investițiile în automatizare și AI nu mai sunt un moft, ci o necesitate pentru supraviețuire. Liniile automate de producție, sudura robotică și logistica digitală devin o prezență tot mai comună în fabrici. Datele Eurostat confirmă o creștere rapidă a adoptării AI în mediul de business. Această tendință are un efect direct asupra pieței muncii: numărul total de angajați la nivel național a scăzut de la un vârf de 5,18 milioane în martie 2025 la 5,12 milioane la finalul anului.

Cine este pe lista neagră a algoritmilor

Dacă IT-ul, un sector de vârf, resimte deja șocul, alte domenii sunt și mai vulnerabile. Studiile realizate de Microsoft și instituțiile europene sunt clare: rolurile repetitive sunt primele vizate. Interpreții și traducătorii se confruntă cu un risc de automatizare de aproape 98%. Sunt urmați îndeaproape de corectori, matematicieni și alte profesii care se bazează pe procesarea de date simple. Chiar și unii jurnaliști sau reprezentanți de vânzări au un risc de peste 80% de a fi înlocuiți parțial sau total de tehnologie.

Această „epurare” a rolurilor administrative și repetitive se vede deja. Joburile din call center, activitățile de secretariat sau cele de introducere de date sunt pe cale de dispariție. Un sondaj recent arată că transformarea este deja în plină desfășurare: 68% dintre români au folosit instrumente AI, iar 44% le utilizează deja în activitățile profesionale. Potențialul este uriaș. O estimare McKinsey sugerează că AI ar putea adăuga între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2040. Prețul acestei eficiențe este însă polarizarea pieței muncii: cererea va exploda pentru roluri ultraspecializate, va rămâne stabilă pentru servicii care nu pot fi automatizate, dar se va prăbuși pentru joburile repetitive.

Meseriile cu „suflet”: unde sunt noile oportunități?

Există, totuși, o categorie de profesii care par imune la avansul roboților. Răspunsul este simplu: cele care cer suflet. Meseriile care necesită empatie, creativitate umană autentică și dexteritate fizică fină nu pot fi, cel puțin deocamdată, replicate de un algoritm. Domeniul sănătății și cel al îngrijirii sunt protejate. Asistentele medicale, chirurgii, terapeuții și psihologii sunt în siguranță. Ei reprezintă bastionul umanității într-o lume tot mai automatizată.

Mai mult, apar deja noi profesii, la intersecția dintre tehnologie și etică. Specialiștii în etica AI, designerii de personalitate robotică sau consultanții în genetică devin noua „brățară de aur” a pieței muncii. Viitorul aparține celor care înțeleg că abilitățile digitale nu mai sunt suficiente. Ele trebuie îmbinate cu cele profund umane. România se află într-un punct de cotitură. Trecem de la un model economic bazat pe consum și forță de muncă intensivă la unul bazat pe capital, tehnologie și productivitate. Pe termen scurt, ajustarea este dureroasă, cu o creare slabă de locuri de muncă. Pe termen lung, însă, este singura cale pentru o creștere economică sustenabilă într-o țară cu o populație în scădere. Trenul digital a plecat din gară, iar cine nu se adaptează riscă să rămână pe peron.