Ciucu mută traficul subteran și pietonalizează Calea Victoriei. Opt parcări noi în centru.

Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat un plan masiv de regenerare urbană pentru centrul Bucureștiului, vizând transformarea Căii Victoriei în zonă pietonală și mutarea traficului rutier în subteran. Proiectul include construirea a opt parcări subterane și evaluarea a aproximativ 4.000 de imobile din patrimoniul municipalității pentru o viitoare concesionare către mediul privat.

Dincolo de randările arhitecturale, miza reală a acestui demers administrativ este reconfigurarea economică a kilometrului zero. Pe de o parte, șoferii vor fi forțați să își schimbe rutele zilnice odată cu introducerea zonelor cu emisii reduse, iar investitorii privați primesc acces la mii de clădiri istorice și la parteneriate public-private extrem de profitabile pentru noile parcări.

Discuțiile despre pietonalizarea arterelor centrale nu sunt noi, fiind testate în ultimii ani prin programul de weekend, însă o decizie definitivă de închidere permanentă a traficului la suprafață este o schimbare majoră de paradigmă legislativă și administrativă locală. Și totuși, implementarea unui astfel de model vienez necesită resurse financiare pe care municipalitatea pur și simplu nu le are în prezent.

RecomandariAnunțul oficial al lui Ilie Bolojan după căderea Guvernului. Ce decizie a luat PNL

Planul pentru Calea Victoriei și noile parcări

Conform detaliilor prezentate, se pregătește un concurs de soluții pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) extins. Acesta acoperă perimetrul format din Calea Victoriei, Palatul și Biblioteca Regală, Sala Palatului, parcul învecinat și Biserica Crețulescu.

Iar lucrurile stau puțin diferit față de simplele închideri rutiere de sâmbăta și duminică. Așa cum a detaliat Adevarul într-o analiză publicată recent, intenția asumată de edil pentru Calea Victoriei nu este doar o blocare a mașinilor, ci transformarea într-o zonă complet nouă.

„mai prietenoasă pentru trecători.” – Ciprian Ciucu, Primarul General

Practic, mașinile ar urma să circule prin tuneluri subterane, inclusiv pe sub Sala Palatului, în timp ce la suprafață va rămâne exclusiv spațiu verde și pietonal. E drept că un astfel de șantier va perturba masiv inima orașului pentru o perioadă îndelungată. Pentru a prelua fluxul auto, planul prevede opt parcări subterane noi în zona centrală, dintre care patru au deja documentațiile PUZ elaborate. Toate vor fi construite pe modelul celei de la Universitate, exclusiv prin asociere cu firme private.

RecomandariAtacuri la adresa conducerii PNL la evenimentul aniversar. Contestatari critică alianța cu PSD.

Zone cu emisii reduse și un buget insuficient

Lista zonelor candidate pentru regenerare cuprinde circa 40 de locații. Dintre acestea, zece au prioritate absolută pentru administrație, printre care Piața Amzei, Piața Lahovari, zona Brezoianu și culoarul Dâmboviței, care va fi împărțit în patru tronsoane de intervenție. Pe termen mediu, axa Magheru-Bălcescu, Bulevardul Regina Elisabeta și Bulevardul Rosetti vor intră într-un proces similar de reamenajare.

Dar cum se va susține financiar toată această transformare?

RecomandariAvertisment de la Guvern privind PNRR. Tanczos Barna aruncă responsabilitatea crizei pe PSD.

Cifrele vorbesc de la sine.

Bugetul Capitalei pentru anul 2026 a fost aprobat la 8,4 miliarde de lei, din care doar 2,6 miliarde sunt alocate secțiunii de dezvoltare și investiții. Până la urmă, lista proiectelor enunțate depășește cu mult această sumă disponibilă. Primarul a justificat necesitatea unor măsuri drastice de restricționare a traficului prin comparația cu Viena, un oraș cu 700.000 de mașini individuale, în timp ce Bucureștiul sufocă infrastructura cu 2 milioane de autoturisme, fără a lua în calcul traficul zilnic din județul Ilfov.

Transferul celor 4.000 de imobile către privați și demararea licitațiilor pentru parcări depind acum de votul consilierilor generali. Termenul de lansare a primelor șantiere rămâne incert, iar acoperirea deficitului de finanțare se va decide, cel mai probabil, prin viitoare împrumuturi bancare sau concesiuni pe termen foarte lung.