Adrian Veștea, acuzat de fostul comandant NATO Dorin Toma pentru blocaje de peste patru ani la Cincu

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, susține că proiectele de infrastructură necesare accesului spre poligonul militar de la Cincu au fost blocate ani la rând în mandatele lui Adrian Veștea (50 de ani), atât la Consiliul Județean Brașov, cât și la Ministerul Dezvoltării. Acuzația apare chiar în momentul în care Veștea este premier desemnat, ceea ce mută discuția dinspre administrație locală spre credibilitatea viitorului executiv în fața aliaților.

Mai precis, Toma leagă întârzierile de un interval de peste patru ani, perioadă în care convoaiele militare și echipamentele grele ar fi fost obligate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri pentru a ajunge la Cincu, localitate din județul Brașov. Față de o rută directă, asta a însemnat, potrivit fostului comandant NATO, ore bune pierdute la fiecare transport și restricții care au împiedicat trecerea unor blindate grele, inclusiv tancurile franceze Leclerc.

Într-o postare publică, Dorin Toma a prezentat aceste acuzații ca pe o problemă de securitate și de funcționare a statului, nu doar ca pe un eșec de investiții locale. În mesajul său, el susține că lipsa de progres a afectat atât trupele române și aliate, cât și comunitățile traversate de convoaiele redirecționate.

„Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României. Din nefericire, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-am condus în perioada 2022-2025, cât și pentru contingentele detașate în România de diferite state aliate, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu s-au lovit (…) de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării. Ambele instituții au fost conduse în acest interval de timp de persoana nou desemnată”, a scris Dorin Toma.

Podul de la Voila a întârziat peste patru ani, iar convoaiele au fost mutate pe rute ocolitoare

Nucleul acuzației privește proiectul de demolare și construire a unui nou pod peste râul Olt, în zona localității Voila, județul Brașov. Investiția ținea de Consiliul Județean Brașov și era finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, dar a fost întârziată mai bine de patru ani, exact perioada indicată de fostul comandant NATO.

Efectul practic a fost că trupele aliate nu au folosit o infrastructură pregătită pentru trafic militar greu, ci variante de avarie. Militarii români și cei ai NATO au traversat ani la rând râul Olt pe barajul unei hidrocentrale, sub restricții de tonaj, ceea ce a blocat tocmai categoriile de tehnică pentru care mobilitatea rapidă este esențială. Iar când aceste restricții nu permiteau traversarea, convoaiele mergeau prin județul Sibiu sau pe drumuri secundare din Țara Făgărașului.

Potrivit Adevarul, Toma afirmă că aceste rute alternative au adăugat la fiecare transport zeci de kilometri și ore de întârziere. Datele publicate până acum nu indică un cost logistic total al acestor ocoluri și nici stadiul actual al podului de la Voila.

„Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport. Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe”, a explicat Dorin Toma.

Pentru public, miza nu este doar una militară. Când drumurile locale ajung să preia trafic greu pentru că investițiile principale nu sunt gata, costul se mută în comunitate: uzură accelerată, restricții de circulație și conflict între nevoile civililor și cele ale armatei.

Problema a depășit nivelul local și ar fi ajuns la ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului

Toma susține că blocajele nu au rămas o chestiune administrativă internă, ci ar fi generat o intervenție diplomatică. Dacă afirmația se confirmă oficial, atunci discuția nu mai privește doar întârzierea unui pod, ci modul în care România își respectă obligațiile față de aliați pe flancul estic.

Fostul comandant NATO afirmă că ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au intervenit pe lângă Guvernul României pentru repararea urgentă a infrastructurii. Franța este relevantă direct în această ecuație, fiind țara ale cărei tancuri Leclerc sunt invocate explicit ca echipamente care nu au putut trece pe traseul folosit local.

„Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică”, a scris Dorin Toma.

Și aici apare miza politică pentru noul Cabinet. Adrian Veștea a fost ministru al Dezvoltării între iunie 2023 și decembrie 2024 și a condus anterior Consiliul Județean Brașov, exact instituțiile indicate de general. În paralel, nominalizarea sa ca premier a produs deja tensiuni în PNL, după ce Ilie Bolojan a calificat-o drept „un act ostil”. Acuzațiile legate de Cincu pot complica suplimentar startul guvernului, pentru că ating un domeniu sensibil: capacitatea statului de a susține logistic prezența aliată în România.

Localnicii au protestat, iar alte proiecte pentru mobilitate militară au rămas pe hârtie

Problemele descrise de Toma nu se opresc la podul de la Voila. El spune că înaintea exercițiilor DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25 au existat numeroase demersuri către autoritățile centrale și locale pentru amenajarea unor sectoare de drum și a unor podețe din județele Brașov și Sibiu.

Numai că modernizarea drumului județean DJ 104 și alte investiții necesare pentru mobilitatea militară în zonă nu s-au concretizat, deși existau planuri și documentații tehnice. La fel, proiecte de utilități necesare în jurul bazei militare au rămas blocate în proceduri birocratice. Față de nevoia strategică invocată constant de statul român în ultimii ani, diferența dintre plan și execuție este, în acest caz, chiar infrastructura lipsă.

Dorin Toma spune că efectele s-au văzut și în satele din zonă. „Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține.” El a adăugat: „Îmi aduc aminte starea deplorabilă a unui pod de pe acest drum comunal, pe care localnicii au ajuns, la un moment dat, să îl blocheze.”

Și Theodor Paleologu a reacționat public la mesajul generalului, cu o formulare scurtă: „Cunosc situația. Aveți dreptate.”

Ce lipsește deocamdată din răspunsul oficial

Până acum, informațiile disponibile nu includ un punct de vedere al lui Adrian Veștea la aceste acuzații. Nu a fost anunțat nici ce măsuri concrete ar urma să ia viitorul guvern pentru deblocarea infrastructurii de la Cincu, care este stadiul exact al podului de la Voila sau dacă există un calendar pentru lucrările restante din Brașov și Sibiu.

Dar acuzația vine într-un moment în care presiunea pe mobilitatea militară a crescut. România este stat de flanc estic, iar infrastructura de acces către baze și poligoane contează nu doar în exerciții, ci și într-un scenariu de criză, când diferența dintre un traseu direct și un ocol de zeci de kilometri nu mai este doar administrativă.

Ultimul element concret anunțat public rămâne mesajul lui Dorin Toma, în care fostul comandant NATO susține că blocajele de la Cincu au durat peste patru ani și au implicat inclusiv intervenții diplomatice ale unor ambasadori ai statelor aliate.