Țările cu venituri mici nu vor vedea că ratele șomajului se vor reveni la nivelurile de dinainte de pandemie în 2023, spune OIM.
Țările cu venituri mici din Africa și Orientul Mijlociu ratează recuperarea globală a ratelor șomajului la nivelurile pre-pandemie, a avertizat agenția Națiunilor Unite pentru muncă.
Se estimează că șomajul global va scădea la 5,3% – reprezentând 191 de milioane de oameni – în acest an, în scădere de la 5,4% în 2022 și 5,5% în 2019, pe măsură ce piețele muncii își revin după șocul provocat de COVID-19 și restricțiile pandemice, potrivit unui raport publicat de Organizația Internațională a Muncii (OIM) miercuri.
Dar o mare parte din această redresare va avea loc în țările cu venituri mari care s-au dovedit a fi surprinzător de rezistente la șocurile economice, lăsând multe țări cu venituri mici cu rate persistente ridicate ale șomajului, a spus OIM.
Se estimează că șomajul în Africa de Nord și în statele arabe va fi de 11,2% și, respectiv, 9,3% în 2023, rămânând peste nivelurile pre-pandemie.
America Latină, Caraibe, Europa și Asia Centrală și de Vest și-au redus toate ratele șomajului la nivelurile de dinainte de criză.
Diviziunea în creștere a ocupării forței de muncă vine pe măsură ce economia mondială va crește cu doar 2,8% în 2023, în scădere de la 3,4% în 2022.
Cifrele, totuși, nu prezintă o imagine completă a crizei șomajului din țările cu venituri mici, potrivit OIM, care a spus că „diferența de locuri de muncă” este și mai gravă atunci când se contabilizează persoanele care doresc să muncească, dar nu au un loc de muncă sau capacitatea de a obține unul.
OIM a estimat că diferența globală de locuri de muncă în 2023 va fi de 11,7% – reprezentând aproximativ 453 de milioane de oameni –, țările cu venituri mai mici se confruntă cu un decalaj de 21,5%, comparativ cu 8,2% în țările cu venituri mari.
Agenția pentru muncă a declarat că diviziunea a fost exacerbată de „crizele care se consolidează reciproc”, inclusiv efectele persistente ale pandemiei și războaiele din Ucraina și Siria, care au dus la inflație ridicată, rate ale dobânzilor ridicate și depreciere a monedei.
Ratele dobânzilor rămân peste 10% în 37 de țări, crescând costul împrumuturilor și îngreunând plata datoriilor, care a crescut vertiginos în timpul pandemiei, a spus OIM.
Aproximativ 60 la sută dintre țări se află acum în „situarea datoriilor sau cu un risc ridicat de dificultate a datoriilor”, potrivit datelor FMI.
Directorul general al OIM, Gilbert F Houngbo, a spus că aceste provocări arată necesitatea dezvoltării unor plase de siguranță socială care ar putea rezista șocurilor macroeconomice.
„Descoperirile acestui raport sunt un memento puternic al inegalităților globale în creștere”, a spus Houngbo. „Investiția în oameni prin locuri de muncă și protecție socială va contribui la reducerea decalajului dintre națiunile și oameni bogate și sărace.”
Sursa – www.aljazeera.com
