Valoarea în creștere a companiilor specializate în inteligență artificială (AI) reflectă o competiție pentru a controla forța de muncă umană, nu doar dezvoltarea de software performant. Aceasta este opinia lui Roman Yampolskiy, profesor de informatică la Universitatea Louisville, care a atras atenția asupra riscurilor AI, conform Business Insider.
„Muncă gratuită” la scară largă
Pe măsură ce inteligența artificială avansează, transformându-se din instrumente simple în agenți autonomi, piețele anticipează o schimbare importantă. Yampolskiy explică faptul că se preconizează că mașinile vor oferi „muncă gratuită” la scară largă. „Treci de la a avea instrumente la a avea agenți cu capacități umane, ceea ce reprezintă cu adevărat muncă gratuită”, a declarat Yampolskiy pentru postul de radio LBC din Marea Britanie, într-un interviu recent. „Muncă gratuită – muncă cognitivă gratuită, muncă fizică”.
Această dinamică ar explica de ce investitorii sunt dispuși să plătească evaluări ridicate pentru companiile de inteligență artificială, chiar dacă multe dintre ele nu au încă modele de afaceri clare, spune el. „Dacă evaluarea unei companii este de o sută de miliarde astăzi, este de fapt o mică miză pe accesul la acea muncă gratuită”, a adăugat profesorul.
Costuri reduse după antrenarea modelului
Yampolskiy a precizat, într-o declarație ulterioară pentru Business Insider, că „odată ce un model este antrenat și implementat, copierea capacităților sale pe milioane de sarcini înseamnă în principal putere de calcul, nu salarii”. Piețele tind să subestimeze rapiditatea cu care poate surveni schimbarea, a adăugat el. Profesorul a afirmat că „atunci când calitatea depășește un prag de utilizare, substituția poate fi bruscă”, iar „valoarea salariilor se poate prăbuși mai repede decât se pot adapta instituțiile”.
Orice loc de muncă realizat integral pe computer este vulnerabil la automatizare, a declarat Yampolskiy pentru LBC. El a oferit exemple precum programarea, contabilitatea, întocmirea declarațiilor fiscale și designul web. Deși automatizarea poate elimina inițial doar sarcinile banale, roluri întregi ar putea dispărea în timp, a avertizat el.
Automatizarea muncii cognitive și fizice
Profesorul a mai spus, în timpul interviului, că „în cinci ani, vom avea capacitatea de a automatiza toată munca cognitivă și o mare parte din munca fizică”, subliniind progresele rapide în robotică. Yampolskiy a explicat pentru Business Insider că acest val tehnologic se deosebește de cele anterioare prin faptul că AI vizează „substratul general al muncii cognitive în sine”, mai degrabă decât sarcini specifice.
În trecut, tehnologiile au creat noi locuri de muncă ce necesitau abilități umane unice. De data aceasta, însă, frontiera continuă să se schimbe. „Noile categorii devin automatizabile la scurt timp după ce apar”, a adăugat el.
Reglementări și inerție organizațională
Yampolskiy anticipează că adoptarea va fi încetinită de reglementări, responsabilitate și inerție organizațională. În cele din urmă, adoptarea va fi determinată de presiunea concurențială și de reducerea costurilor. „Firmele adoptă orice reduce costurile și crește viteza odată ce fiabilitatea este suficient de bună”, a punctat el.
Yampolskiy, care a menționat că AI ar putea lăsa 99% dintre lucrători fără loc de muncă până în 2030, se alătură unui grup tot mai mare de experți în inteligență artificială și lideri din domeniul tehnologiei care prezic că tehnologia ar putea elimina porțiuni vaste din piața muncii.
Avertismente și dezacorduri
Geoffrey Hinton, informaticianul cunoscut drept „nașul inteligenței artificiale”, a declarat că AI ar putea înlocui „multe, multe locuri de muncă” chiar și în 2026. Stuart Russell, pionier în AI, a avertizat că societățile s-ar putea confrunta cu o rată a șomajului de până la 80%. Există și opinii contrare.
CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, și fostul șef al Meta AI, Yann LeCun, au declarat că AI va schimba locurile de muncă, nu le va elimina. Directori precum Jamie Dimon de la JPMorgan și Eric Yuan de la Zoom au prezis că tehnologia ar putea remodela munca și scurta săptămâna de lucru, în loc să elimine locurile de muncă.
Dependența de AI ca infrastructură critică
Yampolskiy atrage atenția asupra unui risc mai mare. El susține că, odată ce societățile devin dependente de AI ca infrastructură critică, încetinirea ar putea să nu mai fie o opțiune. „Dependența creează blocaje”, a explicat el pentru Business Insider. „Odată ce AI devine infrastructură critică, toleranța la risc crește din necesitate, mai degrabă decât din alegere. În această stare, eșecurile de control devin mai probabile tocmai pentru că opțiunea de a întrerupe, audita sau da înapoi nu mai este viabilă”.
