Alegeri anticipate în România. 60 de zile de blocaj politic pot duce la un nou Parlament abia în 2027

Varianta alegerilor anticipate

, tratată până recent ca un episod pasager, începe să capete greutate pe fondul blocajului politic. Dacă acest scenariu se confirmă, scrutinul ar avea loc cel mai probabil spre finalul anului, iar România ar intra în 2027 cu un Parlament și un Guvern noi.

Consecința imediată este prelungirea instabilității într-un moment în care România se confruntă deja cu riscul de retrogradare a ratingului de țară în categoria „junk”, pe fondul crizei economice și politice. Miza nu mai este doar schimbarea unei majorități, ci costul unui blocaj care ar amâna deciziile de guvernare și agenda de politică externă și de securitate.

Cei care ar putea câștiga politic dintr-un asemenea joc sunt, neconfirmat, PNL, USR și AUR, dacă ar converge pentru a respinge două propuneri succesive de premier și a forța anticipatele

. Calculul ar fi simplu: maximizarea mandatelor sau valorificarea creșterii din sondaje. PSD, în schimb, nu are un interes real pentru un nou scrutin.

Dar cheia nu stă doar la partide. Constituția României, prin articolul 89, permite dizolvarea Parlamentului doar dacă nu se acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.

Eventuala decizie privind anticipatele depinde atât de voința majorității parlamentare, cât și de opțiunea șefului statului, în ipoteza în care două propuneri de premier cad în Parlament.

Analistul politic Răzvan Petri a explicat, potrivit Adevarul, că un astfel de deznodământ ar muta rapid criza în calendarul electoral.

„Alegerile anticipate ar însemna, în primul rând, o perioadă de instabilitate politică pe termen scurt și mediu. Dacă se va ajunge la acest scenariu, cel mai probabil scrutinul ar avea loc spre finalul anului, astfel încât România să intre în anul următor cu un nou Parlament și un nou Guvern.”

Asta înseamnă că resetarea politică invocată de partide ar veni cu prețul unei perioade suplimentare de provizorat. Iar după alegeri, presiunea pentru un compromis nu ar dispărea.

„Diferența este că partidele nu vor mai putea invoca necesitatea unui nou vot popular pentru a justifica blocajul. După anticipate, vor fi obligate să găsească o formulă de compromis, fie printr-un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, fie printr-o mare coaliție alături de PSD, fie prin susținerea unui guvern minoritar PSD. Alte variante realiste nu se conturează nici după un eventual scrutin anticipat.”

Dizolvarea Parlamentului depinde de două voturi picate și de decizia președintelui

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, a arătat că mecanismul legal există și poate fi pus în mișcare chiar de actualul Executiv, chiar dacă acesta are competențe reduse.

„Alegerile se organizează pe baza legii, pe baza hotărârilor de Guvern. Nimic nu împiedică Guvernul să adopte hotărârile de natură a duce la alegerile anticipate. Chiar guvernul ăsta, cu competențe reduse, are capacitatea de a decide în acest sens. Autoritatea Electorală pune în aplicare ceea ce a decis Guvernul.”

Același Tudorel Toader a explicat că momentul decisiv vine după cele două respingeri din Parlament, în interiorul termenului constituțional de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură. Atunci, dacă nu se conturează o majoritate, președintele are opțiunea de a merge spre anticipate.

Precedente istorice și scenarii posibile pentru alegerile anticipate

România a mai fost aproape de acest punct în 2009, după căderea Guvernului Emil Boc prin moțiune de cenzură. Atunci, președintele Traian Băsescu a propus doi premieri, Lucian Croitoru și Liviu Negoiță, dar Parlamentul nu a fost dizolvat.