Diana Buzoianu acuză PSD că blochează alegerile anticipate prin AEP

Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului (USR), a acuzat public PSD că folosește conducerea Autorității Electorale Permanente pentru a bloca organizarea alegerilor anticipate.
15-20 de zile ar trebui tăiate din termenele procedurale prevăzute de legislația electorală dacă scrutinul ar urma să fie organizat în termenul constituțional de 90 de zile, susține AEP în răspunsul oficial dat după acuzațiile ministrului.
Miza conflictului este politică, dar și instituțională. USR încearcă să fixeze ideea că PSD se teme de anticipate și folosește un filtru administrativ pentru a le opri. AEP apără exact contrariul: că nu contestă posibilitatea alegerilor, ci arată ce obstacole juridice și logistice apar într-un calendar comprimat.
Diana Buzoianu a susținut că PSD i-ar fi cerut lui Adrian Țuțuianu, președintele AEP, să declare că alegerile anticipate nu pot fi organizate de un guvern interimar. Ministrul l-a indicat și pe Sorin Grindeanu drept omul care ar da comenzi politice șefului AEP.
„Vă place cum în conferinţe Grindeanu e doar venin şi poftă de luptă şi zice curajos cum nu fuge de alegeri anticipate…..şi apoi îl trimite pe PSD-istul Ţuţuianu, pe care l-a pus şef la AEP, să declare că nu se pot face alegeri anticipate cu un Guvern interimar că e nevoie de ordonanţe şi hotărâri de Guvern? Pe lângă laşitatea uriaşă (da, PSD are o frică uriaşă de alegeri anticipate), totuşi, ce e cel mai amuzant e cum au reuşit să pună un om la AEP care habar nu are că fix în situaţia în care nu se poate forma un Guvern cu puteri depline e scris în Constituţie că se pot face alegeri anticipate”, a scris Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului (USR), pe Facebook.
Într-o a doua postare, același ministru a reluat acuzația și a vorbit explicit despre „comenzi” politice transmise către șeful AEP.
„Ce grele sunt cuvintele şi logica din spatele unor articole pentru unii politruci puşi în funcţii publice. Nu era mai simplu să zică domnul Ţuţuianu: Nu vrea Grindeanu alegeri anticipate. Na. Şi eu sunt paraşutat în funcţia asta ca să respect comenzile lui”, a scris Diana Buzoianu.
AEP respinge acuzațiile ministrului
AEP a reacționat printr-un comunicat în care a respins integral acuzațiile. Instituția, condusă de Adrian Țuțuianu, a transmis că președintele său nu s-a opus niciodată alegerilor parlamentare anticipate și că a prezentat doar condițiile necesare pentru organizarea lor în 90 de zile, cum relatează digi24.ro.
„Astfel de afirmaţii sunt false şi denaturează în mod deliberat poziţia exprimată de conducerea Autorităţii Electorale Permanente. Preşedintele AEP nu a afirmat niciodată că alegerile parlamentare anticipate nu pot avea loc. În toate intervenţiile sale publice, acesta a prezentat analiza şi concluziile rezultate din documentaţia elaborată de direcţiile de specialitate ale Autorităţii Electorale Permanente cu privire la condiţiile juridice, administrative şi logistice necesare organizării unui astfel de scrutin în termenul constituţional de 90 de zile”, a transmis AEP.
Instituția mută astfel discuția din registrul acuzației politice în cel al procedurii. Argumentul central este că actuala legislație electorală, Legea nr. 208/2015, nu lasă loc unui calendar complet în trei luni fără scurtarea unor termene.
AEP arată că modificarea acestor termene se poate face numai prin lege sau, în situații excepționale, prin Ordonanță de Urgență, după care ar fi necesare și Hotărâri de Guvern pentru organizarea efectivă a scrutinului. Or, contextul este cel al unui guvern interimar, iar tocmai această situație complică adoptarea unei OUG.
Instituția a invocat și Decizia Curții Constituționale nr. 51/2020. Potrivit acesteia, schimbarea cadrului normativ cu puțin timp înaintea alegerilor poate afecta drepturi electorale sensibile, între ele votul diasporei, votul prin corespondență și condițiile de participare pentru competitorii politici.
Unde se rupe disputa în termeni practici
Punctul verificabil al conflictului nu este acuzația politică, ci mecanismul. Dacă alegerile anticipate ar trebui organizate în 90 de zile, AEP spune că lipsesc cel puțin 15-20 de zile față de termenele procedurale din lege. Asta înseamnă că dezbaterea reală se mută pe două întrebări: cine schimbă legea și prin ce instrument.
Dacă nu apare o modificare legislativă sau o Ordonanță de Urgență urmată de Hotărâri de Guvern, argumentul tehnic al AEP rămâne în picioare. Dacă apare o astfel de intervenție normativă, disputa revine integral în zona politică și a voinței de a convoca anticipatele.
AEP a transmis și că este „regretabil” faptul că persoane care nu au analizat temeinic cadrul legislativ sau care ignoră complexitatea organizării unui proces electoral lansează afirmații fără fundament, afectând încrederea într-o instituție fundamentală a statului.






