Israelul s-a confruntat cu presiuni din partea aliaților pentru a da dovadă de reținere și a evita o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu, în timp ce anticipa cum să răspundă la atacul Iranului.
Premierul Benjamin Netanyahu și-a convocat cabinetul de război pentru a doua oară în mai puțin de 24 de ore, a declarat o sursă guvernamentală. Doi înalți oficiali au semnalat duminică că represaliile nu sunt iminente și că Israelul nu va acționa singur, dar rezultatele discuțiilor de luni nu erau încă cunoscute.
Șeful Statului Major al armatei israeliene a declarat că țara va răspunde la atacul iranian.
În afirmaţiile sale, „Această lansare a atâtor rachete, rachete de croazieră și drone pe teritoriul israelian va fi întâmpinată cu un răspuns”, a declarat șeful Statului Major Herzi Halevi, vorbind de la baza aeriană Nevatim din sudul Israelului, care a suferit unele pagube în urma atacului.
Atacul Iranului a fost efectuat ca represalii la un presupus atac aerian israelian asupra complexului ambasadei sale din Damasc şi a sporit temerile privind un război deschis între Israel și Iran și a sporit îngrijorările că violențele înrădăcinate în războiul din Gaza se răspândesc și mai mult în regiune.
Precaut de aceste pericole, președintele Joe Biden i-a spus lui Netanyahu că Statele Unite nu vor participa la nicio contraofensivă israeliană împotriva Iranului.
De la începutul războiului din Gaza, la 7 octombrie, au izbucnit confruntări între Israel și grupuri aliate cu Iranul în Liban, Siria, Yemen și Irak. Israelul a declarat că patru dintre soldații săi au fost răniți la sute de metri în interiorul teritoriului libanez în cursul nopții.
Se pare că a fost primul incident de acest fel cunoscut de la izbucnirea războiului din Gaza, deși au existat luni de zile schimburi de focuri între Israel și grupul armat libanez Hezbollah.
În prezent, „Ne aflăm pe marginea prăpastiei și trebuie să ne îndepărtăm de ea”, a declarat Josep Borrell, șeful afacerilor externe ale Uniunii Europene, la postul de radio spaniol Onda Cero. „Trebuie să apăsăm pe frâne și să schimbăm viteza”.
La rândul lor, Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și ministrul britanic de externe David Cameron au făcut apeluri similare. Washingtonul și secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, au lansat, de asemenea, apeluri la reținere.
Franța, Belgia și Germania i-au convocat pe ambasadorii iranieni
Ministerul francez de Externe a declarat că Franța lucrează cu partenerii săi pentru a detensiona situația.
Rusia s-a abținut de la a critica în public aliatul său, Iranul, în legătură cu atacurile, dar și-a exprimat luni îngrijorarea cu privire la riscul de escaladare și a făcut, de asemenea, apel la reținere.
Se ştie că Iranul a organizat atacul ca răspuns la o presupusă lovitură aeriană israeliană asupra ambasadei sale din Siria la 1 aprilie, care a ucis șapte ofițeri ai Gardienilor Revoluției iraniene, inclusiv doi comandanți de rang înalt. Atacul, care a implicat peste 300 de rachete și drone, a provocat doar pagube minore în Israel și niciun mort. Majoritatea au fost doborâte de sistemul de apărare Iron Dome al Israelului și cu ajutorul SUA, Marii Britanii, Franței și Iordaniei. Chiar în Gaza, unde peste 33.000 de palestinieni au fost uciși în ofensiva israeliană, potrivit cifrelor Ministerului Sănătății din Gaza, acțiunea Iranului a fost aplaudată.
Israelul și-a început campania împotriva Hamas după ce gruparea militantă palestiniană a atacat Israelul la 7 octombrie, ucigând 1.200 de persoane și luând 253 de ostatici, conform numărătorii israeliene.
Sursa – www.antena3.ro
