ANAF introduce noul sistem de evaluare dar păstrează calificativele secrete

De la 1 ianuarie 2026, Agenția Națională de Administrare Fiscală a scos din joben un nou sistem de control: o analiză de risc care, teoretic, împarte toate firmele din România în bune și rele. O veste menită să aducă predictibilitate și să elimine controalele abuzive. Practic, însă, contribuabilii se lovesc de o ușă închisă. Deși legea le dă dreptul să-și afle „nota”, Guvernul pregătește o suspendare a acestei facilități până la finalul anului. Motivul invocat? Digitalizarea sistemelor ANAF bate pasul pe loc și nu poate gestiona un val de solicitări.

Adio, control la mica înțelegere?

Piesa centrală a reformei, care a intrat în vigoare la începutul anului după mai multe amânări, este analiza de risc. Modificările aduse Codului de procedură fiscală prin Ordonanța de Urgență 188/2022 obligă ANAF să efectueze periodic această evaluare pentru toți contribuabilii. În baza ei, fiecare firmă sau persoană fizică este încadrată într-o clasă sau subclasă de risc fiscal. Scopul declarat este creșterea gradului de conformare voluntară. O firmă care știe că este încadrată la risc ridicat ar fi, teoretic, mai motivată să-și corecteze problemele pentru a evita o inspecție fiscală.

O altă schimbare mare este centralizarea. Selecția firmelor care intră în control nu se mai face la nivelul structurilor teritoriale, ci direct de la aparatul central al ANAF. Mai mult, orice structură de inspecție din cadrul agenției poate efectua controale pe întreg teritoriul țării. A fost eliminată și posibilitatea delegării competenței între organele fiscale centrale. Potrivit experților de la Reff & Asociații | Deloitte Legal, aceste măsuri urmăresc o alocare mai eficientă a resurselor, concentrându-le pe riscurile fiscale considerate semnificative la nivel național, nu doar local.

RecomandăriANAF București testează terminale digitale la ghișee. Sistemul va înlocui interacțiunea cu funcționarii.

Loteria fiscală: 10% la întâmplare

Noul sistem nu se bazează exclusiv pe algoritmi și analize de risc. Legea introduce o excepție care lasă loc și hazardului. În cazul creanțelor administrate de organul fiscal central, inspectorii pot selecta contribuabili pentru control și în mod aleatoriu. Există însă o limită strictă: maximum 10% din totalul firmelor sau persoanelor fizice verificate anual pot fi alese la întâmplare. Procedura exactă urmează să fie stabilită printr-un ordin al președintelui ANAF.

Pentru a preveni abuzurile, legiuitorul a introdus și o sancțiune clară. Depășirea acestui prag de 10% este considerată abatere disciplinară, iar șeful structurii de inspecție fiscală care încalcă regula este obligat să ia măsuri împotriva celor responsabili. Aceeași regulă a selecției aleatorii, cu aceeași limită procentuală, se aplică și în cazul verificării situației fiscale personale a persoanelor fizice.

Ușa închisă la propriul dosar

Marea problemă a noii strategii este tocmai pilonul pe care a fost construită: transparența. Legea prevede că orice contribuabil poate solicita ANAF să-i comunice clasa de risc fiscal în care a fost încadrat. Doar că acest drept este pe cale să fie anulat temporar. Un proiect legislativ aflat în dezbatere publică propune suspendarea acestei obligații a Fiscului până la 31 decembrie 2026.

RecomandăriANAF introduce inteligența artificială în controalele fiscale. Nouă interfață SPV pentru contribuabili.

Autoritățile invocă motive tehnice. Procesul de digitalizare a sistemelor ANAF nu este finalizat, iar infrastructura actuală nu ar putea face față volumului mare de cereri venite din partea celor peste un milion de contribuabili. Așa că dreptul companiilor de a afla cum sunt văzute de Fisc ar urma să devină efectiv abia de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, analiza de risc rămâne o cutie neagră, un instrument intern al ANAF, fără ca firmele să poată beneficia de vizibilitatea promisă pentru a-și corecta preventiv eventualele nereguli.

„Această reglementare are rolul de a crește gradul de conștientizare a contribuabililor cu privire la clasa de risc fiscal în care se încadrează și, implicit, la necesitatea adoptării unor măsuri preventive/corective”, explică Ștefan Mihărtescu și Tatiana Ioana Pluteanu, avocați la Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Amânarea accesului la aceste informații subminează, cel puțin pentru anul în curs, unul dintre obiectivele principale ale reformei: încurajarea conformării voluntare. Fără să știe unde se situează pe radarul Fiscului, companiile nu au un reper clar pentru a-și evalua și ajusta comportamentul fiscal.

RecomandăriÎn urma încheierii unui parteneriat cu EasyBill, BCR extinde ecosistemul George prin care oferă antreprenorilor soluții pentru facturare, inclusiv integrarea cu ANAF E-Factura

Ce urmează

În ciuda startului cu stângul în materie de transparență, modificările consolidează rolul analizei de risc în activitatea de control a ANAF. Centralizarea deciziei de inspecție și posibilitatea ca orice echipă să verifice orice firmă din țară ar putea reduce discrepanțele de abordare dintre diferitele administrații județene. Pe termen lung, odată cu finalizarea digitalizării, sistemul ar trebui să ducă la o eficientizare a controalelor și la o mai bună colectare a taxelor și impozitelor.

Pentru moment, însă, mediul de afaceri rămâne în expectativă. Companiile știu că sunt evaluate constant de un algoritm, dar nu au acces la rezultat. Singura certitudine este că, pe lângă analiza de risc, oricine poate fi extras la „loterie” pentru un control fiscal, în limita celor 10% alocate selecției aleatorii. Deocamdată nu se știe dacă, de la 1 ianuarie 2027, ușa către propriul dosar de risc fiscal se va deschide cu adevărat.