Viking 1 împlinește 50 de ani de la prima imagine de pe Marte
NASA intră în aniversarea de 50 de ani de la misiunea Viking 1 cu două mize clare pentru următorii ani: să țină în picioare comunicațiile pentru peste 40 de misiuni spațiale, după evacuarea unei stații-cheie din Spania, și să pregătească în 2027 un test Artemis cu trei lansări apropiate, înaintea unei asolizări cu echipaj pe Lună planificate acum nu mai devreme de 2028.
Diferența de scară este semnificativă: Viking 1 a avut nevoie de aproximativ 40 de minute pentru a transmite prima fotografie după asolizare, iar semnalul radio a parcurs atunci 340 de milioane de kilometri în 19 minute.
Momentul istoric rămâne unul dintre reperele NASA. Pe 20 iulie 1976, la exact șapte ani după asolizarea Apollo 11 pe Lună, landerul Viking 1 a devenit primul vehicul spațial care a asolizat pe Marte și a transmis imagini de acolo. Misiunea Viking, cu două landere și două orbitatoare, a adunat apoi peste 52.000 de imagini orbitale și 4.500 de fotografii de la suprafață. Viking 1 a devenit inoperabil în 1982.
Dr. Thomas Mutch, liderul echipei de imagistică a landerului Viking, a descris astfel clipa în care a apărut prima imagine:
„Am studiat ecranul negru, așteptând acea fâșie îngustă care va semnala primele câteva linii ale primei imagini. Sunt vizibile roci și nisip și, în sfârșit, în extrema dreaptă, unul dintre picioarele de sprijin ale navei spațiale, un artefact simbolic care marchează realizarea noastră cu semnul realității… Repet mereu și mereu, «Este incredibil.»”
Rețeaua Deep Space Network, vulnerabilă după evacuare
La 50 de ani distanță, problema nu mai este doar cât de departe ajunge o misiune, ci și cât de rezistentă este rețeaua care o ține conectată. Un incendiu de vegetație din Spania a forțat evacuarea Complexului de Comunicații Spațiale la Distanță de la Madrid, parte a rețelei Deep Space Network, esențială pentru comunicația cu peste 40 de misiuni, inclusiv Artemis și Voyager. Potrivit Livescience, operațiunile au fost preluate de complexul Goldstone din California.
Aici apare însă punctul sensibil. Antena principală de 70 de metri de la Goldstone este offline până în 2028 pentru reparații, ceea ce lasă funcțională o singură antenă de această capacitate, în Australia. Pentru misiunile aflate deja în zbor, asta înseamnă o marjă mai mică de siguranță în rețea, exact în perioada în care NASA pregătește un program lunar cu mai multe vehicule și mai mulți parteneri.
Un purtător de cuvânt al NASA a transmis că efectele incendiului asupra infrastructurii din Spania urmează să fie evaluate când accesul va fi sigur:
„Orice daune potențiale vor fi evaluate atunci când va fi sigur să facem acest lucru. Între timp, agenția a transferat fără probleme suportul pentru operațiunile misiunilor către Complexul de Comunicații Spațiale la Distanță Goldstone din California, asigurând continuitatea serviciului și suportul neîntrerupt pentru comunicațiile navelor spațiale.”
Testul Artemis III, amânat și mai complex
În paralel, calendarul Artemis a intrat într-o fază mai complicată. În 2027, NASA va efectua misiunea de testare Artemis III în orbita joasă a Pământului. Echipajul va exersa andocarea navei Orion cu prototipurile landerelor lunare dezvoltate de SpaceX și Blue Origin. Astronauții vor intra în prototipul Blue Origin, dar vor rămâne în capsula Orion în timpul testelor cu prototipul Starship al SpaceX.
Miza tehnică este mare, fiindcă testul din 2027 va cere lansarea a trei rachete într-un interval scurt: cele două landere comerciale și nava Orion cu echipaj. Față de reperul Viking, care a validat o singură premieră istorică pe Marte, Artemis mută presiunea pe sincronizare, andocare și coordonarea dintre NASA și doi contractori privați în aceeași misiune.
Steve Creech, manager de program în cadrul Human Landing System Program de la NASA Marshall Space Flight Center, a explicat de ce agenția acceptă două abordări tehnice diferite pentru același obiectiv:
„Fiecare furnizor de sisteme de asolizare umană a avut o abordare diferită pentru misiunea Artemis III. În cele din urmă, SpaceX și Blue Origin au prezentat o listă de obiective și scopuri agresive menite să completeze viitoarele misiuni demonstrative fără echipaj de pe Lună, astfel încât să putem câștiga atât înțelegere, cât și încredere în navele spațiale și vehiculele de lansare înainte de o asolizare cu echipaj.”
Jeremy Parsons, manager de program Artemis, a descris testul din 2027 drept unul dintre cele mai complicate exerciții logistice ale agenției:
„Artemis III va fi un dans foarte coregrafiat, cu o secvență de lansare solicitantă pe mai multe platforme de lansare și operațiuni de misiune la fel de solicitante pentru echipajele noastre de la sol și de zbor, ceea ce o face una dintre cele mai complexe și ambițioase misiuni pe care NASA le-a întreprins vreodată.”
Schimbarea concretă este una de calendar. Asolizarea cu echipaj uman din programul Artemis este planificată acum nu mai devreme de 2028, cu misiunea Artemis IV, iar această etapă este esențială pentru planul NASA de a construi o bază permanentă la polul sud lunar între 2029 și 2032. Programul lunar este folosit și ca teren de probă pentru viitoarele misiuni umane spre Marte.
Unde se mută atenția până la următorul pas spre Lună
În lunile și anii care urmează, două repere vor conta mai mult decât aniversarea în sine. Primul este rezistența rețelei Deep Space Network, după evacuarea stației de la Madrid și în condițiile în care antena de 70 de metri de la Goldstone rămâne offline până în 2028. Al doilea este capacitatea NASA, SpaceX și Blue Origin de a trece prin testul din 2027 cu trei lansări apropiate și două profiluri diferite de andocare cu Orion.
Semnalul relevant privind viabilitatea noului calendar lunar va veni din acest test în orbita joasă a Pământului, nu din discursurile aniversare. Acolo se verifică în practică dacă vehiculele comerciale pot fi integrate în ritmul cerut de NASA înainte de o coborâre cu oameni pe Lună.
