NATO împlinește 77 de ani, mesaje de la Geoană și Abrudean pe fondul tensiunilor cu Trump
Alianța Nord-Atlantică aniversează sâmbătă, 4 aprilie 2026, 77 de ani de la înființare, un moment marcat de mesaje oficiale din partea liderilor români, dar și de tensiuni interne generate de declarațiile președintelui american Donald Trump. Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO, a subliniat că Alianța rămâne un pilon esențial al securității, în timp ce președintele Senatului, Mircea Abrudean, a evocat importanța unității statelor membre.
Geoană, un an complicat și forța unității
Mircea Geoană, care a deținut una dintre cele mai înalte funcții în structura Alianței, a transmis un mesaj în care a evidențiat capacitatea NATO de a se adapta unui mediu strategic impredictibil. El a descris anul 2026 drept unul complicat, care necesită o reflecție profundă asupra rolului organizației. „Ziua NATO este mai mult decât o aniversare, este un moment de reflecție asupra rolului esențial pe care NATO îl joacă într-o lume marcată de incertitudini, mai ales într-un an complicat precum 2026”, a scris Mircea Geoană. Fostul oficial a adăugat că experiența sa i-a întărit convingerea în valorile comune. „Experiența mea în cadrul Alianței mi-a confirmat că forța noastră stă în unitate, adaptare și valori comune. Supusă unor provocări extraordinare din exterior și din interior, NATO rămâne un pilon esențial al securității euroatlantice, capabil să se reinventeze și să răspundă ferm unui mediu strategic tot mai imprevizibil”.
Abrudean amintește de aderarea României din 2004
La rândul său, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook, legând aniversarea de momentul aderării României, în 2004. Acesta a punctat că forța Alianței a constat mereu în respectul pentru valorile democratice și principiul apărării colective. „NATO marchează astăzi 77 de ani de la înființare. De-a lungul acestor decenii, forța NATO a izvorât din unitatea statelor membre întru respectarea valorilor democratice, libertății și principiului apărării colective în fața provocărilor globale. Am înțeles clar și noi acest lucru în 2004, când România a devenit membră”, a transmis Abrudean. Liderul Senatului a remarcat că unitatea NATO este „esențială pentru a răspunde provocărilor de securitate și pentru a proteja valorile care ne definesc”.
O alianță de 32 de state, creată pentru a descuraja URSS
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost înființată oficial la 4 aprilie 1949, când Statele Unite, Canada și zece state europene au semnat Tratatul de la Washington. Scopul inițial al acestei alianțe politico-militare a fost descurajarea acțiunilor Uniunii Sovietice și menținerea păcii pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial. În prezent, NATO numără 32 de state membre, printre care și România. De-a lungul existenței sale, Alianța a desfășurat operațiuni militare complexe în Afganistan, Kosovo și Irak, având misiuni active și în Marea Mediterană. Organizația cooperează strâns cu parteneri externi și cu alte organizații internaționale precum Uniunea Europeană, ONU și Uniunea Africană, oferind sprijin consistent Ucrainei pentru achiziționarea de armament.
Fisuri interne și îndoieli privind Articolul 5
Aniversarea este umbrită de disensiuni recente în interiorul Alianței. Președintele american Donald Trump a criticat public organizația pentru refuzul de a interveni în misiunea de deschidere a Strâmtorii Ormuz, amenințând chiar cu părăsirea NATO. În replică, aliații europeni au precizat că ar fi dispuși să intervină, dar numai dacă Trump este de acord să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu. Acest schimb de replici adâncește o stare de neîncredere. Recent, un înalt oficial european a declarat pentru publicația New York Times, sub protecția anonimatului, că în opinia sa, majoritatea europenilor nu mai cred că Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic mai are vreun efect real.
Contextul pentru România, o miză de securitate națională
Pentru România, stat membru din 2004 și aflat pe flancul estic al Alianței, unitatea și credibilitatea NATO reprezintă pilonul fundamental al strategiei de securitate națională. Declarațiile care pun la îndoială angajamentul Statelor Unite și, mai ales, validitatea Articolului 5 (principiul apărării colective) generează îngrijorări directe la București. Orice fisură în coeziunea aliată este monitorizată cu maximă atenție, deoarece stabilitatea regională și garanțiile de securitate ale României depind în mod direct de funcționalitatea deplină a tratatului.
Disputa legată de Strâmtoarea Ormuz și condiționarea sprijinului european de politicile americane din Orientul Mijlociu ilustrează o divergență strategică tot mai vizibilă între cele două maluri ale Atlanticului, cu potențiale consecințe pentru toate statele membre.
