Elon Musk anticipează o lume unde munca e opțională în 10 ani
Până acum, discursul despre inteligența artificială putea fi separat de bilanțul constructorilor auto. Miercuri, ruptura s-a văzut limpede: Elon Musk, CEO Tesla, SpaceX și xAI, vorbește despre o lume în care, în cel mult zece ani, munca devine opțională și oamenii trăiesc dintr-un „venit universal ridicat”, în timp ce Tesla a raportat în trimestrul al doilea primul flux de numerar liber negativ din mai bine de doi ani.
Consecința imediată este că pariul pe AI și robotică începe să apese direct pe finanțele companiei. Tesla a avut un flux de numerar liber negativ de 1,1 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, deși a livrat un număr record de 480.126 de vehicule, iar cheltuielile accelerate pentru AI, roboți umanoizi și robotaxiuri ar urma să depășească 25 de miliarde de dolari anul acesta, aproape de trei ori mai mult decât anul trecut.
Pentru investitori, miza este clară: afacerea care aduce astăzi bani, vânzarea de automobile electrice, intră sub presiune chiar în momentul în care finanțează tehnologii care, în viziunea lui Musk, ar trebui să schimbe economia globală. Profitul ajustat a fost de 33 de cenți pe acțiune, sub estimarea medie a analiștilor de 51 de cenți, iar marja brută a diviziei auto a coborât la 16,3%, sub nivelul anticipat de 18,04%.
Presiunea se vede și în încasarea medie pe mașină vândută. Tesla a ajuns la 42.730 de dolari pe vehicul, față de 45.345 de dolari anterior, o scădere de 2.615 dolari pe unitate. În paralel, veniturile din creditele de carbon în SUA au scăzut cu aproximativ două treimi, până la 146 de milioane de dolari.
Musk a încercat să lege aceste costuri de un obiectiv mai mare. În conferința telefonică cu analiștii, el a spus:
„Acesta este un an cu investiții de capital uriașe, dar sunt convins că toate lucrurile în care investim vor genera randamente extraordinare.”
În interviul acordat pentru The Economist, același pariu a fost dus mai departe. Musk estimează că, în decurs de cinci ani, sistemele de inteligență artificială ar putea depăși suma întregii inteligențe umane. Iar în cel mult zece ani, roboții ar deschide o epocă de „abundență extraordinară”, în care banii își pierd sensul, iar munca devine o alegere, nu o necesitate.
Viziunea despre abundență vine la pachet cu o economie mai slabă pe mașina vândută
Comparația pe care a ales-o Musk pentru această lume este una domestică. El a explicat că munca ar putea rămâne, pentru unii, un gest voluntar, cu rol personal, nu economic.
„Este similar cu a avea o grădină în prezent. Poţi să ţii o grădină dacă îţi doreşti, dar de ce ai face-o când poţi să cumperi de la magazin legume care arată mult mai bine? Este acel feeling artizanal şi poate o notă personală dacă vine cineva în vizită să serveşti legume din grădina ta.”
Pentru publicul larg, ideea centrală este aceasta: Musk nu vorbește despre automatizare limitată la fabrici sau software, ci despre o economie în care roboții și AI ar putea înlocui mare parte din activitatea umană. Cum va fi finanțat și distribuit exact acel „venit universal ridicat” nu a fost explicat.
Între timp, singurul indicator din dosar care arată o monetizare în urcare pe zona software este numărul de abonamente active la sistemul de asistență pentru condus „Full Self-Driving Supervised”. Acesta a ajuns la aproximativ 1,5 milioane, în creștere cu 56% față de anul precedent.
Dar această creștere nu a compensat, în trimestrul al doilea, slăbirea altor indicatori. Cum relatează ZF, investitorii au avut de cântărit simultan două realități: livrări record de 480.126 de vehicule și, în același timp, o rentabilitate mai slabă pe acțiune și pe divizia auto.
Musk cere și autoreglementare între rivalii din AI
Pe fondul cursei globale din inteligența artificială, în care companii mari precum Google investesc masiv în modele noi și se confruntă cu presiuni legislative din partea Uniunii Europene, Musk a susținut și un mecanism de supraveghere reciprocă între laboratoarele de top. Propunerea, inspirată de o idee a lui Sir Demis Hassabis, cofondator Google DeepMind, ar presupune ca firmele importante, inclusiv cele din China, să își analizeze reciproc modelele timp de una până la două săptămâni înainte de lansare și să semnaleze guvernelor eventualele riscuri.
„Concurenţii se pot supraveghea reciproc şi se pot obliga unii pe alţii să fie corecţi.”
Modelul de autoreglementare invocat de Musk apare într-un moment în care industria este deja tensionată de dispute privind siguranța și concurența, inclusiv de controverse recente legate de acuzații că unele modele ar fi fost copiate de la rivali.
În același interviu, Musk a reluat ideea accelerării inevitabile a acestei curse tehnologice: „Se pare că toate drumurile duc la accelerarea AI… poți fie să fii trist în legătură cu asta, fie să te alături clubului, presupun.” El a recomandat și seria Culture a lui Iain Banks ca cea mai bună viziune despre viitor.
Întrebat despre acuzațiile de rasism și viziuni de extremă dreapta, Musk a răspuns invocând relația sa cu Shivon Zillis, despre care a spus că este pe jumătate indiană și cu care are patru copii, precum și faptul că în companiile sale există directori de toate rasele. Nu a negat explicit acuzația de a fi „anti-musulman”. În același interviu, el a spus: „Dacă oamenii vin într-o țară cu viziuni antitetice, sunt împotriva acestui lucru. Sunt împotriva violului și crimei, sunt împotriva impunerii de reguli și legi contrare celor pe care am ajuns să le acceptăm în Occident.”
Deocamdată, termenii cei mai concreți rămân cei dați chiar de Musk pentru propria predicție: cinci ani pentru momentul în care AI ar depăși inteligența umană colectivă și cel mult zece ani pentru lumea în care munca ar deveni opțională, în timp ce Tesla intră în acest an cu investiții de capital care ar urma să treacă de 25 de miliarde de dolari.
