ANAF revoluționează modul de plată al taxelor prin nouă platforma mobilă
Plata taxelor în trei pași, direct de pe telefon. Asta promite Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru 2026. Dar în spatele acestei simplificări stă cel mai ambițios și controversat proiect de digitalizare din istoria Fiscului: o platformă Big Data de 60 de milioane de euro, construită în secret de o firmă a SRI, care ar trebui să schimbe din temelii relația românilor cu taxele. De la controale mai rare pentru firmele corecte și un asistent virtual cu inteligență artificială, până la o bătălie internă cu un sistem învechit și rezistent la schimbare, aceasta este povestea completă a noii ere fiscale care începe în România.
Ce promite ANAF: controale mai puține, taxe plătite din telefon
Viziunea conducerii ANAF, prezentată de președintele Adrian Nica la începutul anului, este clară: o administrație fiscală care nu mai vânează contribuabili la întâmplare, ci se concentrează exclusiv pe zonele cu risc ridicat de evaziune. Piesa centrală a acestei transformări este cunoașterea în detaliu a fiecărui contribuabil, posibilă datorită datelor colectate masiv prin sisteme precum e-Factura și SAF-T. „Vrem ca, odată cu finalizarea etapei de digitalizare, să avem o cunoaștere mai bună a contribuabilului. Acolo unde riscul este mai scăzut, să nu mai demarăm controale”, a declarat Nica.
Pentru cetățeanul de rând și pentru antreprenorul onest, promisiunea este una de normalitate. Controalele nu vor mai fi o surpriză, ci vor fi anunțate public pe domenii de activitate, cu tematică și criterii clare. Scopul, spune șeful Fiscului, este să ofere companiilor șansa să se conformeze voluntar. Un prim test în sectorul HoReCa, în 2025, a dus la o creștere de 27% a conformării voluntare pe segmentul saloanelor de evenimente. Acum, în vizor sunt transportul alternativ, firmele de pază, casele de amanet și, în curând, agricultura.
Interfața acestei noi relații va fi una digitală. ANAF lucrează la îmbunătățirea asistentului virtual ANA, un chatbot bazat pe inteligență artificială implementat în Spațiul Privat Virtual (SPV). Planul este ca acesta să evolueze, permițând inclusiv interacțiuni video cu funcționarii. Plata taxelor direct de pe mobil este pasul logic următor, o facilitate menită să simplifice radical interacțiunea cu statul.
„Nu ne interesează să mergem în control la un contribuabil care, în raport cu concurenții din domeniul lui de activitate, ne plătește cele mai mari taxe. Ne interesează contribuabilii din josul listei”, a explicat Adrian Nica, președintele ANAF.
Motorul digitalizării: Big Data, SRI și 60 de milioane de euro
Creierul din spatele acestei revoluții este un proiect mamut numit APIC, „Administrație performantă prin informație consolidată”. Acesta reprezintă o platformă de tip Big Data capabilă să analizeze volume uriașe de informații și să identifice în timp real riscurile de neconformare fiscală. Practic, sistemul va putea „lipi societatea comercială de persoana fizică din spatele ei”, după cum spune Nica, pentru a depista averile nejustificate sau firmele folosite pentru a evita plata taxelor.
Doar că implementarea acestui sistem este învăluită în controverse. În 2023, printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a decis să acorde contractul de implementare, fără licitație, către Rasirom, o regie autonomă controlată de Serviciul Român de Informații (SRI). Justificarea a fost riscul pierderii banilor din PNRR, proiectul având ca termen limită 31 decembrie 2025. Potrivit datelor de la Ministerul Fondurilor Europene, Rasirom a încasat deja peste 60 de milioane de euro pentru acest proiect și alte componente ale hub-ului financiar al statului.
Problema? La începutul anului 2025, la mai bine de un an de la decizie, proiectul APIC era încă în faza de „analiză și detaliere a cerințelor funcționale”, conform unor documente interne ale ANAF. Rasirom a transmis că informațiile despre stadiul proiectului sunt clasificate „secret de serviciu”, refuzând să detalieze cum au fost cheltuiți banii europeni. Experții în e-guvernare avertizează că, deși partea hardware ar putea fi gata la timp, migrarea celor peste 500 de aplicații software ale Ministerului de Finanțe pe noua platformă este o operațiune extrem de complexă, care ar putea dura mult mai mult, punând sub semnul întrebării funcționalitatea reală a sistemului la termenul asumat prin PNRR.
O bătălie pe două fronturi: în sistem și cu tehnologia
Chiar dacă tehnologia va fi gata, cea mai mare provocare a ANAF este una internă. Președintele instituției a descris fără menajamente un sistem anchilozat, cu o criză acută de personal și o mentalitate învechită. ANAF are peste 4.100 de posturi vacante, adică 20% din schemă, iar salariile sunt complet necompetitive. Un tânăr specialist este angajat cu 3.500 de lei, în timp ce în privat ofertele sunt de câteva ori mai mari.
Vârsta medie a angajaților este de 53 de ani, ceea ce face tranziția digitală extrem de dificilă. „Este destul de greu să-i spui: nu mai teroriza contribuabilul cu balanțe, nu mai întreba de stocuri, uită-te în SAF-T”, a recunoscut Nica. De la 1 ianuarie 2026, toți inspectorii sunt obligați să învețe să lucreze direct în bazele de date. „Cine nu va ține pasul va pleca din ANAF”, a fost mesajul tranșant al conducerii.
Reforma vizează și sistemul de evaluare, pe care Nica l-a numit „deconectat de realitate”. El a criticat practica prin care 98% din personal primește calificativul „excepțional”, anunțând indicatori de performanță transparenți, care vor măsura eficiența reală a controalelor și vor fi publicați online. Se dorește eliminarea presiunii interne de a stabili sume cu orice preț în timpul controalelor, o practică ce duce la litigii costisitoare pe care statul le pierde adesea după ani de zile.
Ce urmează: de la taxa pe poluare la agricultura sub lupă
Odată ce noul sistem va fi operațional, Fiscul va avea la dispoziție un instrument puternic pentru a monitoriza și colecta taxele mai eficient. Unul dintre primele teste majore va fi noua taxă pe poluare, care ar trebui să intre în vigoare tot de la 1 ianuarie 2026. Aceasta va afecta potenițial peste 8 milioane de autovehicule din România, iar colectarea ei eficientă va depinde direct de noile capacități digitale ale ANAF.
În paralel, se pregătesc metodologii de control specifice pentru noi domenii, cum ar fi agricultura, un sector cu un potențial mare de evaziune. Structurile de control vor fi reorganizate pe domenii de activitate, pentru a crește gradul de specializare și eficiență. Promisiunea unei aplicații simple, prin care oricine își poate plăti taxele de pe telefon, este Deci doar vârful aisbergului. Sub ea se află o schimbare mare, costisitoare și plină de obstacole, de succesul căreia depinde modernizarea reală a finanțelor României.
