Analist – măsurile la carburanți vor avea un impact de maximum 5 la sută
Analistul economic Adrian Negrescu desființează măsurile anunțate de Guvern în criza carburanților, pe care le consideră „doar nişte soluţii de avarie”. Impactul acestora în prețul final va fi unul nesemnificativ, de maximum 5 la sută, susține economistul. Guvernul a anunțat că va declara situație de criză pe piața de carburanți și va limita adaosul comercial pentru benzină și motorină.
Exporturile, prima țintă a Guvernului
Prin deciziile anunțate, Executivul încearcă, în primul rând, să evite problemele de aprovizionare, astfel încât să nu apară o penurie de carburanți pe piață. „Declararea situaţiei de criză în zona carburanţilor este menită ca, din punct de vedere legal, statul să poată obliga companiile să îşi limiteze exporturile, să controleze, practic, ce se întâmplă cu benzina şi motorina rafinate în ţara noastră şi aflate în depozitele benzinarilor”, explică Adrian Negrescu. Iar asta se întâmplă „în condiţiile în care OMV Petrom, Rompetrol şi ceilalţi jucători din piaţă îşi gestionează rezervele de carburanţi la nivel european, altfel spus îşi acoperă dintr-o ţară în alta problemele de consum”.
O reducere de doar 40-50 de bani pe litru
Numai că, dincolo de asigurarea consumului intern, deciziile privind limitarea marjei comerciale și a procentului de biocarburant sunt „doar nişte soluţii de avarie, cu un impact nesemnificativ, de maximum 5 la sută în preţul final al carburanţilor”. Cum vine asta? Negrescu detaliază calculul. „Marja comercială în acest sector este, în acest moment, undeva la 9-10%, iar o scădere la jumătate a acesteia va avea un impact de maxim 40-50 bani/litru şi asta chiar dacă va fi eliminată şi obligativitatea aditivării motorinei, care implică un cost estimativ de 3-4%”.
O cosmetizare,
„Altfel spus, măsurile sunt menite doar să «cosmetizeze» preţul carburanţilor, nicidecum să genereze o temperare semnificativă”, explică analistul.
Statul nu are bani pentru compensări
Iar problemele nu se opresc aici. Adrian Negrescu atrage atenția asupra unei declarații făcute de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe care o consideră „interesantă” și care „ridică semne de întrebare”. Ministrul a sugerat că pe viitor, pe măsură ce statul va colecta mai mulți bani din scumpiri, ar putea fi luate în calcul măsuri de compensare. „Mai simplu spus, statul aşteaptă ca noi să plătim mai mult ca să aibă din ce să asigure compensarea. E o percepţie care creionează dimensiunea problemelor bugetare cu care se confruntă statul român – practic nu are bani din care să ofere măcar compensarea de 50 bani asigurată la precedenta criză a carburanţilor, din 2022″, spune analistul.
Rafinăriile stau, petrolul la fel
Soluțiile propuse de Guvern vin, de fapt, să acopere o realitate dură. În plină criză a carburanților, rafinăriile Rompetrol și Lukoil sunt închise, iar cea de la OMV Petrom funcționează doar cu o parte din instalații. „Altfel spus, deşi avem petrol mai ieftin în rezerve, nu putem să îl ducem în piaţă, pentru că n-are cine să-l rafineze în aşa fel încât să ducă la o scădere semnificativă a preţului la pompă”, subliniază Negrescu. Pe de altă parte, limitarea marjei comerciale se anunță o misiune periculoasă, pentru că „va avantaja marii jucători din piaţă, capabili să reziste cu o marjă de profit redusă, şi va afecta în sens negativ pe cei mici, care n-au forţa financiară, capacitatea de a rezista acestui tip de intervenţie în piaţă”.
Și cu gazele ce facem?
Un alt semnal de alarmă, potrivit economistului, vizează „lipsa de acţiune a Guvernului în privinţa preţului gazelor pentru agenţii economici”. De la 1 aprilie, piața va fi liberalizată, iar firmele riscă să plătească tarife cu 40-60% mai mari, un fapt care ar putea declanșa un nou val de inflație generalizată. Până la urmă, plafonarea costurilor doar pentru populație riscă să devină inutilă în condițiile efectului de „waterbed”. „Altfel spus, chiar dacă oamenii vor plăti o factură mai mică la gaze, vor plăti mai mult pentru toate celelalte, de la covrigul copt în cuptorul cu gaz la medicamente, produse de uz casnic şi servicii. Astfel, «ce vom lua pe mere vom da pe pere» din punct de vedere economic”, a conchis analistul economic.
