Analiză – riscul unui război mondial este de 35% în următorul deceniu
Lumea de astăzi seamănă „destul de mult” cu cea dinainte de 1914, susține Odd Arne Westad, profesor de istorie la Yale, într-o analiză publicată de The Economist. Marile puteri încearcă să-și domine zonele de influență, iar o eră a globalizării face loc uneia marcate de naționalism în creștere. Suspiciunea reciprocă este chiar mai puternică acum, când doi din cinci americani cred că țara lor va intra în război cu China în următorii cinci ani.
Cheia este să înțelegem că marile războaie pot izbucni din greșeală.
Una dintre lecțiile istoriei este că sarcina de a evita un conflict global revine unui număr foarte mic de decidenți. Iar acești decidenți sunt uneori incompetenți. În 1914, unii lideri erau atât belicoși, cât și excesiv de încrezători, un exemplu fiind Kaiserul Wilhelm II. Când moștenitorul tronului austro-ungar a fost asasinat de un sârb bosniac, Kaiserul a ignorat sfaturile de reținere și a declarat furios că Serbia trebuie „pusă la punct, și repede”.
Asigurată de sprijinul Germaniei, Austro-Ungaria a declanșat războiul, fără obiective clare. Wilhelm II credea că un conflict scurt va remodela Balcanii în favoarea sa și nu a anticipat un conflict global care a dus la prăbușirea a patru imperii, inclusiv al său.
Ecouri din 2026: Lideri incompetenți și naționalism exacerbat
Astăzi este „greu de susținut că liderii noștri sunt mai buni… decât cei de dinainte de 1914”, scrie Westad. Există, fără îndoială, judecăți slabe la nivel înalt. Vladimir Putin a crezut că poate cuceri Ucraina în câteva zile, dar patru ani mai târziu, Rusia a înregistrat mai mulți ruși morți decât în toate conflictele sale de după 1945. La rândul său, Donald Trump a considerat că un război cu Iranul ar fi ușor, însă conflictul a zdruncinat economia globală.
Revenirea naționalismului are și ea ecouri din trecut.
Curentul care domina Germania atunci „era deosebit de virulent deoarece combina credința în virtuțile națiunii cu un grad de venerare a statului și un cult al puterii militare”. Potrivit analizei, această descriere seamănă mult cu China de azi și aproape perfect cu Rusia contemporană, unde două treimi dintre cetățeni consideră războiul din Ucraina o „luptă civilizațională” cu Occidentul.
Cultul personalității și decizii luate în câteva minute
Peter Apps, autorul cărții „The Next World War”, completează analiza și subliniază caracterul neobișnuit al liderilor care controlează cele mai mari arsenale nucleare. Putin, izolat în pandemie, a scris un text în care invoca un conducător viking din secolul al IX-lea pentru a-și justifica pretențiile asupra Ucrainei. Xi Jinping, umilit în adolescență în timpul Revoluției Culturale, pare obsedat de a inversa „secolul de umilință” al Chinei.
În ceea ce-l privește pe Trump, puțini lideri sunt atât de inconștienți de propriile limite.
La 38 de ani, acesta considera că ar trebui să conducă negocierile nucleare ale Americii cu Uniunea Sovietică. „Ar dura o oră și jumătate să înveți tot ce este de știut despre rachete. Cred că știu deja majoritatea lucrurilor”, spunea el.
Progresul tehnologic face situația și mai periculoasă. Dacă în 1914 mobilizarea rapidă oferea un avantaj strategic, astăzi armele nucleare și inteligența artificială ar putea reduce timpul de reacție de la săptămâni la minute. Mai mult, lideri precum Putin, Trump, Xi și Kim Jong Un cultivă culturi ale personalității. „Conducătorii personali se tem adesea mai mult de percepția de slăbiciune decât de consecințele războiului”, spune Westad.
Cum poate fi evitat un nou conflict global
Westad propune câteva soluții pentru a reduce riscurile. Liderii marilor puteri ar trebui să aibă canale rapide și sigure de comunicare și să se întâlnească regulat. Însă China a refuzat recent să răspundă apelurilor Pentagonului. Pentru a construi încredere, statele ar trebui să coopereze în domenii precum combaterea schimbărilor climatice sau explorarea spațiului.
În probleme sensibile, precum suveranitatea Taiwanului, ar trebui căutate compromisuri temporare. De exemplu, America ar putea promite să nu susțină independența formală a insulei, atât timp cât China nu o invadează.
Dar toate aceste idei depind de un leadership înțelept. Liderii trebuie să știe „cum să descurajeze, cum să câștige timp, cum să evite escaladarea necontrolată”. Judecând după pierderile umane din Ucraina, Putin nu pare să fie preocupat de acest aspect. În același timp, este îngrijorător că planificatorii militari chinezi care au analizat războiul din Ucraina s-au concentrat mai ales pe lecțiile pentru a câștiga un viitor război, nu pe cum ar fi putut fi evitat conflictul.
Peter Apps estimează probabilitatea unui nou război mondial în următorul deceniu la 30-35%. Deși unii consideră evaluarea pesimistă, istoria a arătat un lucru. Așa cum s-a întâmplat în 1914, războaiele mici pot deveni mari.
