Antisemitism alarmant în UE: 75% din profesori au văzut incidente în școli
Ura s-a întors. E din nou pe străzile Europei. Peste jumătate dintre europeni văd antisemitismul ca pe o problemă gravă în țara lor. Formele de manifestare? Din ce în ce mai vizibile. Și mai violente. Imaginea de ansamblu este sumbră, iar datele celui mai recent Eurobarometru, analizate de Euronews, confirmă o realitate pe care nu o mai poți ignora.
Cum văd oamenii lucrurile? Foarte clar. Aproape jumătate dintre cetățenii UE sunt de părere că antisemitismul a crescut în ultimii cinci ani. Asta se simte puternic mai ales în Olanda, Suedia și Danemarca. La polul opus, doar 9% cred că fenomenul a scăzut. Surprinzător, poate, dar printre aceștia din urmă se găsesc respondenți din Malta, Polonia și România, unde senzația că ura s-a diminuat este mai răspândită.
Harta fricii în Europa: Cine se teme cel mai mult?
În fruntea listei fricii stau Franța, Italia și Suedia, țări unde cetățenii percep antisemitismul ca pe o problemă uriașă. La coada clasamentului, mult mai liniștite, sunt Estonia, Finlanda și Letonia. Datele scot la iveală un tipar: femeile, orășenii, membrii minorităților și persoanele cu studii superioare identifică mult mai des problema. Dar un detaliu schimbă tot. Contactul direct. 67% dintre europenii cu prieteni evrei recunosc existența antisemitismului, față de doar 52% dintre cei fără astfel de legături. Iar conflictul din Orientul Mijlociu toarnă gaz pe foc. Aproape șapte din zece europeni cred că războiul de acolo influențează direct cum sunt priviți evreii la ei acasă.
De la svastici pe ziduri la amenințări online
Și cum arată ura asta? Are multe fețe, tot mai vizibile în cotidian. Ostilitate pe stradă. Svastici pe ziduri. Ură în online. Acestea sunt cele mai des invocate. Amenințările directe, față în față, sunt o problemă acută mai ales în Franța, Italia și Olanda. Pe internet, povestea e alta. Acolo, tinerii sunt în prima linie. Cei între 15 și 24 de ani sunt mult mai conștienți de antisemitismul online decât persoanele de peste 55 de ani, iar raportul Eurobarometru numește asta, sec, un „decalaj generațional de expunere”. Logic, oarecum.
Școala, noul focar de ură? Cifrele UNESCO șochează
Dar poate cea mai îngrijorătoare realitate nu e pe stradă, ci în sălile de clasă. Un studiu UNESCO, făcut în 23 de state membre, trage un semnal de alarmă: antisemitismul e un fenomen răspândit în școlile din UE. Peste trei sferturi dintre profesorii întrebați au spus că au avut de-a face cu incidente antisemite la ore. Cifrele? Pur și simplu șocante. Aproximativ 61% dintre dascăli au auzit elevi negând sau distorsionând Holocaustul. 42% au dat chiar peste alți profesori cu atitudini antisemite. Și aproape jumătate dintre profesori au văzut cu ochii lor elevi care făceau gesturi naziste sau purtau astfel de simboluri.
„Niveluri nemaiîntâlnite de la Al Doilea Război Mondial”
Avertismentul vine de sus de tot. „Discursul instigator la ură, în special antisemitismul și negarea Holocaustului, a atins niveluri nemaiîntâlnite de la Al Doilea Război Mondial”, a declarat Khaled El-Enany, Directorul General al UNESCO. În fața acestui val de ură, profesorii sunt prinși nepregătiți. Complet. 70% dintre ei admit că nu au fost instruiți niciodată cum să identifice și să lupte împotriva antisemitismului modern. Mai puțin de o treime au fost la cursuri de formare pe tema asta, ținute de organizații specializate. Concluzia e tristă: sunt lăsați de izbeliște, singuri în fața unui fenomen care otrăvește mințile noilor generații.
