Anunț ferm de la Banca Centrală Europeană. Ce se întâmplă cu economia și prețurile din zona euro
Economia zonei euro nu se confruntă cu stagflație în ciuda creșterii bruște a prețurilor și a încetinirii economice. Președinta Băncii Centrale Europene a respins ferm avertismentele lansate de analiști privind o criză similară cu cea din anii 1970.
REZUMAT:
- Președinta BCE respinge categoric ideea că economia europeană a intrat în stagflație.
- Proiecțiile oficiale indică o creștere economică de doar 0,9 procente pentru acest an.
- Buzunarele europenilor sunt afectate direct de inflația menținută mult peste ținta oficială.
Adevărul despre inflație și creșterea economică
Dar situația actuală nu seamănă deloc cu criza de acum jumătate de secol.
Christine Lagarde a explicat joi că termenul de stagflație nu se potrivește sub nicio formă cu realitatea economică de astăzi, potrivit Reuters. Analiștii financiari au descris recent economia blocului comunitar ca fiind lovită de riscuri stagflaționiste. Datele din piață arată clar o creștere bruscă a prețurilor, combinată cu o scădere a avansului economic. Însă șefa Băncii Centrale Europene a atras atenția că diferențele față de trecut sunt majore, iar cadrul monetar și fiscal actual este complet schimbat.
„În anii ’70, inflația continua, continua, continua într-un ritm oarecum sustenabil și solid. Rata șomajului era foarte ridicată. Cadrul monetar și fiscal nu avea nicio legătură cu ceea ce avem în prezent”, a declarat Lagarde jurnaliștilor.
„nu aplicăm stagflația, acel termen ostentativ, circumstanțelor pe care le avem”, a completat președinta BCE.
Instituția a decis joi să mențină ratele dobânzilor constante.
Proiecțiile oficiale pentru următorii ani
Banca Centrală Europeană a recunoscut totuși că riscurile la adresa inflației s-au intensificat puternic. Prețurile se află deja mult peste ținta oficială stabilită de instituție. Și riscurile în scădere la adresa economiei au crescut, după ce zona euro a înregistrat un avans abia în ultimul trimestru. Lagarde a detaliat proiecțiile instituției din luna martie pentru a demonstra că nu există o stagnare. Mai exact, instituția prevede o creștere a economiei zonei euro de 0,9% în acest an.
Aceasta va fi urmată de o creștere de 1,3% anul viitor și 1,4% în 2028.
„Este o creștere mai mică acordată în ’26, dar nu suntem în stagnare, darămite în recesiune”, a adăugat Lagarde. Ea a precizat că scenariile negative sunt posibile în viitor, dar nu reflectă situația din acest moment. Anterior, șefa BCE a avertizat că economia se îndepărtează de scenariul de bază calculat în primăvară.
Scenariul alternativ și impactul direct
Experții instituției au calculat și un scenariu separat față de cel din martie. Acest calcul secundar ia în considerare o presiune uriașă pe piața energiei. Mai exact, experții s-au bazat pe prețuri medii ale petrolului care ar atinge aproape 120 de dolari în acest trimestru. Cotațiile au crescut chiar joi peste acest prag, înainte de a înregistra o ușoară scădere. În plus, scenariul include prețuri ale gazelor naturale mult mai mari decât cele înregistrate astăzi.
În această variantă pesimistă economia blocului va crește cu doar 0,6% în acest trimestru.
Or, pentru cetățeanul de rând, aceste proiecții economice și deciziile Băncii Centrale Europene dictează direct costul vieții. Inflația care rămâne mult peste ținta oficială lovește puternic în bugetul familiilor prin prețuri mai mari la alimente, energie și servicii de bază. O creștere economică anemică, de sub un procent, înseamnă că firmele nu vor face angajări masive și nu vor oferi majorări salariale care să acopere scumpirile. si dobânzile menținute la un nivel ridicat fac ca ratele la creditele bancare să rămână o povară grea pentru cei împrumutați. Costurile de producție ridicate se vor transfera inevitabil pe umerii consumatorilor finali.
Cifrele pe termen lung din scenariul alternativ arată un avans de 1,2% anul viitor și 1,6% în 2028.
