Anunțul oficial de la Bruxelles. Nouă țări sunt somate să deschidă granițele din Schengen

Comisia Europeană a cerut marți celor nouă state care au suspendat regulile de liberă circulație să elimine controalele la frontierele interne. Austria, Germania, Franța și alte șase țări europene mențin în prezent filtre stricte la granițe, invocând riscul terorist și migrația ilegală.

Miza economică și politică a frontierelor închise

Miza acestei solicitări depășește simpla fluidizare a traficului rutier. Pe fondul fragmentării spațiului Schengen, funcționarea pieței unice europene este pusă în pericol, iar nota de plată este achitată zilnic de companii și de lucrătorii transfrontalieri. Iar pentru România, care negociază încă aderarea terestră, acest climat de suspiciune și închidere a granițelor în nucleul dur al Europei complică și mai mult eforturile diplomatice ale Bucureștiului de a obține un vot favorabil decisiv.

Acest lucru se înscrie într-o tendință observată încă din anii trecuți, când tratatele Uniunii Europene (UE) au fost flexibilizate la maximum. Cu titlu excepțional și temporar, statele pot reintroduce verificări între vecini dacă se confruntă cu o amenințare gravă pentru ordinea publică. Numai că excepția a devenit o regulă nescrisă. Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Slovenia, Suedia, precum și Norvegia refuză să ridice barierele, subminând practic cel mai vizibil succes al proiectului european.

RecomandăriAnunțul oficial care vizează toți bugetarii. Ce sporuri dispar din salarii

Alternativele Bruxelles-ului și criza de la firul ierbii

Executivul european insistă acum pe o cooperare regională mai eficientă, fără blocaje fizice. Așa cum relatează Antena3 într-o corespondență recentă pe această temă, Bruxelles-ul propune guvernelor naționale înlocuirea filtrelor fixe cu patrule mobile. Se aduce în discuție utilizarea unor controale nesistematice ale poliției, identificarea biometrică mobilă sau tehnologiile de urmărire a vehiculelor. Instituțiile europene mizează pe intrarea în vigoare a noului Pact privind Azilul și Migrația, care ar trebui să ofere instrumente reale pentru gestionarea deplasărilor neautorizate.

Costurile reale se văd însă direct la firul ierbii.

Cât de eficientă mai este piața unică dacă un camion stă ore întregi la un punct de trecere între două state fondatoare ale Uniunii? La granița dintre Olanda și Germania, situația a devenit de-a dreptul tensionată. Germania a blocat frontierele pe 16 septembrie 2024 și a prelungit măsura de trei ori, cu un orizont de timp fixat acum pentru 15 septembrie 2026. Ministrul de interne german, Alexander Dobrindt, vrea să păstreze filtrele, deși numărul solicitanților de azil a scăzut, generând ambuteiaje uriașe pe partea olandeză.

„Atunci când controalele frontaliere temporare au fost introduse în 2024, încă puteam înțelege necesitatea lor. Dar deja ele sunt în vigoare de doi ani și acum tensionează relațiile dintre țările noastre.” – Hubert Bruls, primarul orașului olandez Nijmegen

Până la urmă, decizia finală de a ridica barierele aparține exclusiv guvernelor naționale de la Berlin, Viena sau Paris. Termenul de septembrie 2026 asumat de autoritățile germane reprezintă următorul test major pentru supraviețuirea spațiului Schengen în forma pe care o cunoaștem, iar o eventuală prelungire a acestuia va dicta ritmul integrării pentru restul statelor aflate la coadă.

RecomandăriAnunțul oficial despre salariile a peste un milion de bugetari. Cine primește bani în plus