Centrele de ocupare din Germania semnalează peste 1.500 de cazuri de presupusă fraudă cu ajutoare sociale

Centrele de ocupare a forței de muncă din Germania au identificat, începând din 2022, peste 1.500 de cazuri de presupus abuz organizat al ajutoarelor sociale în care sunt implicați cetățeni UE, potrivit focus.de, citat de Digi24. Publicația germană estimează că numărul cazurilor neînregistrate este probabil mult mai mare.

Centrele denunță existența unui „abuzul sistematic de ajutor social” atribuit unor rețele provenite în principal din România și Bulgaria. Acuzațiile privind fraudele nu sunt confirmate în materialul citat. Ghidul folosit de funcționari precizează că cetățenii UE „nu sunt supuși unei suspiciuni generale de abuz al prestațiilor”, iar majoritatea are „un drept legitim la prestațiile SGB II”.

Ghidul descrie metodele de verificare a presupuselor fraude

Agenția Federală pentru Muncă a trimis centrelor de ocupare din toată Germania un ghid de lucru de 30 de pagini, actualizat în ianuarie 2022 și marcat „Numai pentru uz intern”. Documentul se intitulează „Combaterea abuzului organizat de prestații sociale în contextul specific al liberei circulații în UE” și este folosit pentru identificarea presupuselor fraude privind prestațiile acordate în baza Cărții a II-a a Codului Social german, SGB II.

Potrivit ghidului, centrele se confruntă de câțiva ani cu astfel de cazuri, în special în orașe din regiunea Ruhr. Rețelele ar atrage persoane aflate în dificultate din statele UE în Germania, prin promisiuni false, și le-ar determina să solicite ajutoare sociale. O parte din prestațiile aprobate ar fi deturnată în folosul rețelelor. Ghidul descrie această presupusă practică drept „o practică inumană”.

Cetățenii UE care lucrează sau locuiesc în Germania pot solicita prestații în baza SGB II. Până la 31 decembrie 2022, acestea erau denumite indemnizație de șomaj II, cunoscută și ca Hartz IV, ulterior venit de cetățean, iar din iulie 2026 ajutor social de bază.

Printre modelele de abuz descrise în ghid se numără:

• declararea unei activități diferite de cea efectiv prestată, uneori sub presiune, și ascunderea unui salariu mai mare decât cel declarat;
• raportarea unei activități cu normă redusă, deși persoana lucrează mai multe ore și obține un venit mai mare;
• solicitarea de ajutoare de către persoane care pretind că locuiesc permanent în Germania, dar trăiesc în țările de origine și revin doar când sunt chemate la verificări. Ghidul menționează și posibila încasare necuvenită a alocațiilor pentru copii;
• închirierea unor spații degradate la prețuri exorbitante pe metru pătrat și cazarea mai multor persoane în camere individuale;
• solicitarea unor ajutoare pentru mobilarea unor locuințe care nu sunt efectiv locuite, urmată uneori de vânzarea mobilierului pe internet la scurt timp după achiziție.

O versiune mai veche menționa explicit românii și bulgarii

O versiune anterioară a ghidului menționa explicit cetățeni români și bulgari. Formulările au fost eliminate după criticile centrelor de consiliere socială, ale asociațiilor de asistență socială și ale grupurilor pentru combaterea discriminării.

Aceste organizații au susținut că referirile la naționalități îi prezentau în general pe est-europeni, în special pe sinti și romi, drept infractori și puteau duce la discriminare rasială și la refuzul ilegal al ajutoarelor.

Algoritmii caută legături între cererile de ajutor

Sediul central al Agenției Federale pentru Muncă din Nürnberg analizează cu ajutorul algoritmilor datele despre plățile către beneficiari și le combină cu alte informații pentru a crea o „hartă termică”. Aceasta poate afișa adrese, angajatori, numere de telefon sau date de plată utilizate în mai multe cazuri de acordare a ajutoarelor.

Centrele locale sunt îndemnate să folosească „harta termică” pentru identificarea anomaliilor sau a elementelor suspecte și pentru inițierea unor investigații suplimentare. Ghidul precizează că un indiciu izolat nu dovedește existența unei intenții infracționale.

Printre indiciile urmărite se află cererile completate impecabil de persoane cu cunoștințe lingvistice insuficiente, implicarea acelorași consultanți fiscali sau notari în mai multe cazuri, virarea ajutoarelor și a salariilor în contul folosit pentru plata chiriei și lipsa cardului bancar al beneficiarului.

Alte indicii sunt lipsa contribuțiilor forfetare plătite de angajator către Centrul pentru Mini-locuri de Muncă, legăturile personale dintre angajator și proprietarul imobilului, înregistrarea unei activități independente fără îndeplinirea celorlalte obligații legale și lipsa echipamentelor necesare, precum mașini, vehicule sau unelte.

Documentul recomandă atenție și la persoanele care îi însoțesc pe solicitanți ca sprijin sau interpreți. Acestea pot primi ele însele prestații și ar putea fi membre ale rețelei, caz în care traducerea ar putea fi incorectă. Agenția recomandă și evidențe cu angajatorii, proprietarii, imobilele închiriate, interpreții și notarii implicați anterior în presupuse fraude organizate.

Funcționarii verifică direct munca și activitatea declarate

Când există indicii privind o activitate fictivă, ghidul recomandă ca solicitantul să fie întrebat personal despre muncă sau despre activitatea independentă. Funcționarii pot cere detalii despre găsirea locului de muncă, transport, șofer, sarcini, echipament, clienți, facturi, documente comerciale și modul de obținere a comenzilor.

În cazul angajaților, întrebările vizează felul în care a fost găsit postul, drumul până la serviciu, persoana care asigură transportul, numele șoferului și vehiculul folosit, inclusiv tipul, marca, culoarea și numărul de înmatriculare. Funcționarii cer și numele, prenumele și adresa persoanei care repartizează sarcinile, precum și informații despre îmbrăcămintea de lucru și locul în care este păstrată.

În cazul activităților independente, solicitanții sunt întrebați câți clienți au și cine sunt aceștia, cine întocmește facturile, unde sunt păstrate mașinile, uneltele și materialele, cum este stabilit prețul serviciilor, unde se află documentele comerciale și cum sunt obținute comenzile.

Potrivit ghidului, dacă răspunsurile sunt plauzibile și sunt prezentate documentele necesare, centrele acordă ajutoarele solicitate.

Verificările pot continua după aprobarea prestațiilor

Agenția recomandă o monitorizare „strânsă”, participarea beneficiarilor la cursuri de limbă și măsuri de integrare. Motivele refuzului de a participa ar trebui verificate la fel de atent ca certificatele medicale repetate sau de lungă durată folosite pentru justificarea absențelor.

Pentru verificarea reședinței efective, ghidul indică vizite periodice la domiciliu, inclusiv împreună cu pompierii sau serviciul de urbanism. Dacă beneficiarul nu mai locuiește la adresa declarată, documentul prevede radierea imediată de pe lista beneficiarilor.

În cazurile suspecte, centrele de ocupare ar trebui să colaboreze cu Oficiul Principal de Vamă, poliția, parchetul și Oficiul pentru Străini. Lista instituțiilor indicate mai include Oficiul pentru Activități Comerciale, Oficiul de Evidență a Populației, Autoritatea de Supraveghere a Construcțiilor, Oficiul Cadastral, pompierii, administrația fiscală, Oficiul Federal pentru Vehicule Motorizate, Centrul pentru Mini-locuri de Muncă, Casa de Familie și instanțele sociale locale.