Anunțul oficial despre sistemul SGR. Câte miliarde de ambalaje au returnat românii până acum

Sistemul de Garanție-Returnare a atins un prag administrativ și logistic major, depășind 10 miliarde de ambalaje colectate de la lansare. Dincolo de efortul zilnic al cetățenilor, vorbim despre 700.000 de tone de materiale care au reintrat direct în circuitul industrial al României.

Miza reală a acestor cifre nu stă doar în curățarea spațiului public, ci în alimentarea industriei de reciclare cu materie primă de înaltă calitate. Practic, PET-urile, aluminiul și sticla recuperate reduc dependența pieței de importuri și susțin tranziția către o economie circulară funcțională.

Proporțiile unui efort național

Așa cum s-a întâmplat și în cazul altor state europene care au implementat mecanisme similare, începutul a fost marcat de sincope logistice. Dar mecanismul a accelerat vizibil în ultimele luni.

RecomandariAnunțul oficial care schimbă regulile la Washington. Unde ajung 1.7 miliarde de dolari din taxe

Într-o analiză publicată recent de Antena3, administratorul sistemului oferă o perspectivă inedită asupra volumului uriaș procesat până în prezent.

„Pentru a înțelege mai ușor amploarea acestei cantități, ambalajele colectate pot fi comparate cu repere ușor de înțeles. Puse cap la cap, ar putea înconjura Pământul de 50 de ori sau ar acoperi de cinci ori distanța dintre Pământ și Lună. Ca volum, ar putea umple de trei ori Palatul Parlamentului, iar așezate unele lângă altele, ar acoperi întreaga suprafață a municipiului Iași, jumătate din București sau ar forma un cartier cu 700 de blocuri de patru etaje.” – RetuRO, Administrator SGR

Iar cifrele brute apasă greu în balanța economică. Cele 700.000 de tone livrate reciclatorilor echivalează cu masa a 15 nave de dimensiunea Titanicului. Sau, ca să fim și mai exacți, cu un convoi de 30.000 de TIR-uri pe ruta București – Cluj-Napoca.

RecomandariAnunțul oficial despre gazele din Marea Neagră. Au sosit navele pentru investiția de 4 miliarde

Ce înseamnă concret pentru finanțarea sistemului

RetuRO funcționează pe principiul „not for profit”, având finanțare exclusiv privată, deși statul român deține 20% din acțiuni prin Ministerul Mediului. Restul de 80% este împărțit între asociațiile berarilor, producătorilor de băuturi răcoritoare și retailerilor. Orice eventual profit generat din colectare trebuie reinvestit strict în dezvoltarea infrastructurii SGR.

Dar oare va fi suficient acest model financiar pentru a atinge rata de colectare de 85% asumată pentru anul 2026?

Decizia privind extinderea viitoare a centrelor de sortare aparține direct acționarilor privați. Până la finalul anului viitor, ministerul de resort trebuie să valideze dacă infrastructura logistică actuală poate absorbi aceste noi ținte de mediu fără a genera blocaje operaționale în piață.

RecomandariAnunțul oficial despre reînarmarea globală. O bancă de 135 miliarde de dolari apare în Canada