Cum se păstrează răcoarea în casă fără consum inutil. Aerul condiționat se recomandă la 23-26°C

Consumul pentru răcirea locuinței poate fi redus prin reglarea temperaturii, limitarea căldurii care intră în camere și curățarea aparatului. Potrivit ghidului Next Blog, pentru majoritatea locuințelor, intervalul de 23-26°C oferă un echilibru între confort și consum.

Când temperatura exterioară trece de 35°C, reperul recomandat este o diferență de aproximativ 7-10°C între exterior și interior. Alegerea unei valori foarte scăzute pe telecomandă prelungește funcționarea și crește consumul: setarea la 16°C, în loc de 24°C, nu este o soluție pentru răcirea mai rapidă a camerei.

Răcirea începe înainte ca locuința să se încingă

Aparatul poate fi pornit înainte ca temperatura din casă să devină foarte ridicată. Când pereții și încăperile sunt deja încinse, sistemul trebuie să funcționeze mai mult pentru a ajunge la temperatura aleasă.

Pornirile și opririle frecvente solicită echipamentul și pot mări consumul. La modelele Inverter, puterea se reglează automat în funcție de necesarul de răcire, fără să fie nevoie de opriri repetate.

Măsurile zilnice privesc atât aparatul, cât și felul în care este folosită încăperea:

• Ușile și ferestrele rămân închise în timpul răcirii; deschiderea lor repetată trebuie evitată.
• Perdelele sau jaluzelele se trag în intervalele cu soare puternic, pentru a limita încălzirea camerelor.
• Sursele care degajă multă căldură se țin departe de unitatea interioară. Cuptorul și iluminatul puternic se opresc când nu sunt necesare.
• Aerisirea se face dimineața ori seara, când afară este mai răcoare.
• Funcția Sleep poate fi folosită noaptea, iar Timer permite programarea pornirii și opririi, dacă modelul are aceste opțiuni.
• În camerele mari, ventilatoarele pot ajuta la repartizarea aerului rece.
• Izolarea locuinței ajută la păstrarea unei temperaturi constante.

Modul Auto poate adapta funcționarea la condițiile din încăpere. Pentru o absență de câteva ore, este mai eficientă programarea pornirii înainte de întoarcere decât coborârea temperaturii la minimum înainte de plecare, dacă aparatul permite programarea.

Poziția lamelelor și dimensiunea aparatului influențează confortul

Lamelele orientate puțin în sus favorizează distribuirea aerului rece, care coboară în cameră. Jetul nu trebuie îndreptat continuu către pat, canapea sau birou: expunerea directă poate provoca disconfort chiar dacă temperatura încăperii este potrivită.

Puterea aparatului trebuie aleasă în raport cu dimensiunea spațiului. Un echipament prea mic poate ajunge să funcționeze aproape fără întrerupere. Unul supradimensionat răcește repede, dar poate controla mai puțin eficient umiditatea.

În zilele umede, funcția de dezumidificare, acolo unde există, poate îmbunătăți confortul fără o scădere importantă a temperaturii.

Filtrele se verifică la două până la patru săptămâni

Frecvența verificării filtrelor unității interioare depinde de utilizare: reperul este o dată la două până la patru săptămâni. Praful acumulat reduce circulația aerului și obligă aparatul să lucreze mai intens.

În cele mai multe cazuri, filtrele pot fi spălate cu apă călduță. Montarea lor se face numai după uscarea completă.

Și unitatea exterioară are nevoie de verificări periodice. Frunzele, praful și depunerile care împiedică trecerea aerului pot reduce eficiența sistemului.

Cel puțin anual este recomandată o revizie efectuată de un specialist, cu verificarea componentelor, curățare profesională și controlul funcționării. Zgomotele neobișnuite, pierderile de apă sau răcirea insuficientă sunt motive pentru o verificare tehnică, fără a aștepta revizia următoare.

Întreținerea urmărește păstrarea capacității de răcire, reducerea consumului, un aer mai curat și identificarea timpurie a defecțiunilor. Ea poate contribui și la prelungirea duratei de utilizare a aparatului.

O casă nouă se evaluează energetic în ansamblu

Pentru locuințele noi, adaptarea începe din proiect. Standardul pentru clădiri cu un consum de energie aproape zero, numit nZEB, urmărește simultan consumul de energie primară, emisiile de dioxid de carbon și aportul energiei regenerabile.

Potrivit ghidului CPE Proiect semnat de Ionut Teodorescu, cadrul indicat pentru această evaluare este Legea 372/2005, împreună cu metodologia de calcul Mc 001-2022. Cerințele privesc locuințele noi autorizate după 31 decembrie 2020; excepția menționată este pentru clădirile cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m².

Consumul și emisiile trebuie să se încadreze în limitele aplicabile, iar energia regenerabilă trebuie să reprezinte cel puțin 30% din totalul energiei primare. Pentru producerea acesteia sunt indicate amplasamentul clădirii sau proximitatea, într-o rază de 30 km.

Pentru case individuale, reperele de consum și emisii diferă după zona climatică, stabilită în funcție de localitate:

• Zona I: maximum 120,1 kWh/m² pe an pentru energia primară și 14,7 kg de CO₂/m² pe an.
• Zona II: maximum 127,9 kWh/m² pe an și 16,0 kg de CO₂/m² pe an.
• Zona III: maximum 133,3 kWh/m² pe an și 17,1 kg de CO₂/m² pe an.
• Zona IV: maximum 140,6 kWh/m² pe an și 18,5 kg de CO₂/m² pe an.
• Zona V: maximum 147,9 kWh/m² pe an și 19,9 kg de CO₂/m² pe an.

Consumul este raportat la suprafața utilă încălzită. Pentru proiectarea concretă contează și numărul nivelurilor, raportul dintre suprafața anvelopei și volumul clădirii, precum și instalațiile alese.

Grosimea izolației este un reper de proiectare

Anvelopa este partea clădirii care separă interiorul de exterior sau de spațiile neîncălzite. Pentru zona climatică II sunt indicate, orientativ, cel puțin 15 cm de izolație la pereții exteriori, 30 cm sub pod și 10 cm la planșeul de peste sol ori subsol.

Rezistența termică arată cât de bine limitează un element trecerea căldurii. Valorile recomandate pe fiecare element nu înlocuiesc verificarea consumului, emisiilor și energiei regenerabile pentru întreaga casă. Calculul ține cont și de punțile termice, adică zonele prin care căldura se transferă mai ușor.

Pentru aportul regenerabil pot fi proiectate pompe de căldură, instalații fotovoltaice sau panouri solare termice. O centrală alimentată numai cu gaz nu asigură singură ponderea regenerabilă cerută.

Soluțiile descrise pentru locuințe includ pompa de căldură aer-apă cu încălzire în pardoseală și pompa de căldură combinată cu panouri fotovoltaice. O altă variantă asociază o centrală în condensare cu 4-6 m² de panouri solare termice și o instalație fotovoltaică. Puterea instalației se stabilește prin calculul energetic al proiectului.

Mai sunt indicate un sistem fotovoltaic de 4-6 kilowați putere de vârf, împreună cu boiler termoelectric și pompă de căldură aer-aer, precum și soba pe peleți cu randament de peste 90%, pentru zone rurale. Alegerea instalației intră în calculul energetic al proiectului.

Ventilația cu recuperare de căldură are un cost separat

Pentru o casă cu parter și etaj, estimarea comercială pentru ventilația mecanică cu recuperare de căldură este de 6.000-12.000 de lei. Sistemele centrale descrise au un randament de 80-90%.

Economia estimată privește încălzirea: o reducere a consumului cu 15-25%, cu recuperarea investiției în 5-7 ani. Aceste valori sunt estimări pentru soluția tehnică prezentată, nu economii garantate pentru orice locuință.

Într-o casă bine etanșată, schimbul de aer prin infiltrații este redus. Ventilația mecanică permite înlocuirea aerului, iar recuperatorul transferă o parte din căldură către aerul introdus.

Documentele energetice se pregătesc în etape diferite

În etapa de proiectare, înainte de construire, raportul de conformare nZEB verifică soluțiile propuse. CPE Proiect arată că documentul este emis de un auditor energetic Grad I și se depune la dosarul DTAC. Dacă raportul lipsește ori cerințele nu sunt îndeplinite, autorizația nu poate fi emisă. Certificatul de performanță energetică privește casa finalizată și este folosit la recepția lucrărilor. Studiul privind sursele regenerabile este un document distinct de raport.

Pentru evaluarea proiectului sunt necesare planul de situație, cu orientarea către nord, și planurile de arhitectură cotate: niveluri, secțiuni și fațade. Se adaugă alcătuirea pe straturi a pereților și planșeelor, precum și detaliile pentru atic, soclu și glafuri.

Documentația tehnică include caracteristicile tâmplăriei și ale geamurilor, sursa de încălzire, corpurile de încălzire, prepararea apei calde și ventilația. Sunt necesare și schema instalațiilor regenerabile, tema de proiectare cu suprafețele declarate de arhitect și certificatul de urbanism.

Lipsa detaliilor despre straturile anvelopei poate întârzia evaluarea. Acestea trebuie pregătite odată cu documentația pentru autorizare, nu lăsate exclusiv pentru proiectul tehnic ulterior.

Ordinul MDLPA nr. 975/2026 aprobă formularele-tip folosite, din 26 august, la depunerea cererii de autorizație, arată CPE Proiect în actualizarea din 18 septembrie 2026. În formularul F_A_01, punctul 10 litera k) are o căsuță distinctă pentru bifarea raportului de conformare nZEB.

Raportul este specific fiecărei clădiri: orientarea, proporția ferestrelor în raport cu pereții, suprafața anvelopei, instalațiile și zona climatică influențează rezultatul. Un raport întocmit pentru o casă asemănătoare nu poate înlocui evaluarea propriului proiect.