Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Politică

Dan Motreanu îl acuză pe Nicușor Dan de lipsă de intervenție înaintea căderii Guvernului Bolojan

Diana Barbu ·
Ilie Bolojan, în fața unui panou PNL
Ilie Bolojan, în fața unui panou PNL – Sursa foto: Inquam Photos

Sâmbătă, 17 octombrie 2026, Dan Motreanu, prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal (PNL), i-a reproșat președintelui Nicușor Dan că nu ar fi intervenit politic la timp pentru a opri depunerea moțiunii în urma căreia a căzut Guvernul Bolojan. Liderul liberal a explicat și de ce PNL sprijină învestirea cabinetului propus de Luca Niculescu, premierul desemnat, dar nu intră la guvernare.

Într-o postare pe Facebook, relatată de G4Media, Dan Motreanu, prim-vicepreședinte PNL, a formulat acuzația la adresa șefului statului: „Guvernul Bolojan a fost înlăturat prin moțiunea PSD–AUR. Criza politică putea fi preîntâmpinată dacă președintele Nicușor Dan ar fi făcut la timp eforturile politice necesare pentru a împiedica depunerea moțiunii. De atunci, Ilie Bolojan a rămas să gestioneze țara și consecințele unei crize politice pe care nu a provocat-o, cu atribuțiile limitate ale unui guvern interimar și fără o majoritate parlamentară”.

În argumentația sa, rectificarea bugetară este blocată, iar hotărârile Executivului au fost contestate. Motreanu afirmă că pregătirea bugetului pentru 2027 risca să provoace o nouă confruntare, deoarece Partidul Social-Democrat (PSD) și AUR puteau modifica împreună proiectul în Parlament.

Votul liberalilor ar permite instalarea unui Executiv cu atribuții depline, care să poată modifica bugetul anului în curs și să pregătească bugetul următor. Sprijinul urmează să fie acordat în temeiul unei înțelegeri cu Niculescu, fără miniștri desemnați de PNL.

Motreanu separă votul de învestire de răspunderea pentru guvernare

Prim-vicepreședintele liberal spune că partidul își asumă răspunderea politică a votului, dar nu și hotărârile executive la care nu participă și pe care nu le susține. El exclude refacerea coaliției cu PSD și revenirea la formule de guvernare pe care le consideră nefuncționale.

Despre participarea social-democraților la viitorul cabinet, Motreanu a adăugat: „PSD ajunge, în cele din urmă, să își asume participarea la guvernare. Nu mai poate beneficia doar de avantajele puterii, transferând responsabilitatea altora. PNL nu votează pentru PSD. Votează pentru ieșirea României din blocajul politic”.

El susține că PSD a evitat timp de cinci luni asumarea directă a guvernării și că trebuie să răspundă pentru miniștrii nominalizați, rezultatele lor și promisiunile din ultimul an. Motreanu pune sub semnul întrebării dacă propunerile ministeriale reflectă competența sau influența unor grupuri din partid.

La audieri, parlamentarii liberali vor verifica experiența candidaților, competența, integritatea și capacitatea de a conduce ministerele pentru care au fost propuși. Sprijinul pentru cabinet în ansamblu nu înlătură, afirmă el, opoziția față de anumite nominalizări. Responsabilitatea pentru echipa prezentată Parlamentului și pentru lista definitivă, după audieri, îi revine lui Luca Niculescu.

Motreanu indică o reprezentare parlamentară de 14% pentru PNL și spune că nici această pondere nu înseamnă unitate internă. Potrivit lui, un grup liberal dorește guvernarea cu PSD, iar pentru o asemenea formulă au existat demersuri atât publice, cât și mai puțin transparente. În explicațiile sale din aceeași zi, Ilie Bolojan a indicat 15%; cele două cifre diferă.

Motreanu spune că PNL, USR și UDMR au încercat să ofere o altă soluție, cu un premier propus și o direcție de guvernare, însă nu au strâns majoritatea necesară. În opinia sa, demersurile din Parlament au deschis și calea alegerilor anticipate, variantă pentru care Nicușor Dan nu a optat, potrivit pozițiilor exprimate public de președinte. Motreanu amintește că, dacă sunt îndeplinite condițiile din Constituție, șeful statului are un rol în eventuala dizolvare a Parlamentului. El precizează că nu pot fi calculate cu certitudine costurile economice și politice ale unor eventuale anticipate și nici urmările renunțării la ele pentru România și pentru configurația politică din 2028.

Liderul liberal susține că nu a fost prezentată o alternativă transparentă care să poată obține voturile necesare și să încheie blocajul într-un termen rezonabil. El admite nemulțumirile provocate de decizie și apreciază că unii politicieni vor încerca să le transforme în câștiguri electorale.

Din opoziție, PNL intenționează să apere prin mijloace parlamentare disciplina fiscală, investițiile, mediul privat, reformele și cota unică de impozitare, adică aplicarea aceleiași cote, nu a unor cote progresive. Motreanu anunță că partidul va combate cheltuirea inutilă a banilor publici, privilegiile, funcțiile acordate ca recompensă politică și folosirea instituțiilor pentru clientela de partid. El invocă guvernarea lui Bolojan ca argument pentru continuarea reformelor și construirea unui proiect politic de modernizare.

Conducerea PNL a decis sprijinul fără miniștri liberali

Biroul Politic Național a aprobat sâmbătă, 17 octombrie, susținerea învestirii și trecerea partidului în opoziție. Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a prezentat înțelegerea cu Niculescu drept una tranzitorie și a precizat că liberalii nu au solicitat posturi în schimbul voturilor, nici în structurile administrative aflate sub nivelul miniștrilor.

În explicațiile oferite sâmbătă despre hotărârea partidului, Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a declarat: „PNL rămâne consecvent deciziilor pe care le-a luat în primăvară. Dacă PSD rămâne în guvern, PNL va fi în opoziție. Am decis asta astă vară și s-a dovedit a fi o decizie corectă. Când faci coaliții care nu își respectă deciziile și înțelegerile, nu poți să duci politicile până la capăt și nu faci decât să te compromiți. PNL dorește să fie parte a soluției pentru România”.

Bolojan a avertizat că o nouă asociere cu social-democrații ar compromite partidul și ar alimenta curentul antisistem, potrivit Ziare.com. El a recunoscut că și susținerea învestirii poate avea un preț politic pentru liberali.

După ședința conducerii, Bolojan a precizat, potrivit Știri pe surse: „Am decis intrarea Partidului Național Liberal în opoziție și acordarea unui vot de necesitate condiționat și punctual pentru investirea primului ministru desemnat de către președintele României săptămâna viitoare”.

Acordul ar urma să cuprindă cinci angajamente:

  • Respectarea țintelor de deficit asumate de România, adică a limitelor pentru diferența dintre cheltuielile statului și veniturile sale.
  • Continuarea atragerii banilor europeni.
  • Păstrarea încrederii investitorilor.
  • Diminuarea cheltuielilor publice.
  • Crearea condițiilor pentru relansare economică și prosperitate.

Acordul ar rămâne în vigoare și după adoptarea legii bugetului. Bolojan afirmă că nu știe când va fi aprobat bugetul, dar apreciază că acesta va conta în evaluarea finanțelor țării și pentru stabilitatea din anii următori.

Întrebat despre o eventuală moțiune de cenzură în primăvară, procedura prin care Parlamentul poate demite Guvernul, el a răspuns, potrivit TVR Info: „Partidul Național Liberal, dacă până la aprobarea bugetului se vor respecta prevederile acestui acord, care sunt aspecte de bun-simț, care țin de buna guvernare a țării, nu va depune această moțiune de cenzură. În condițiile în care această înțelegere nu va fi respectată, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură”.

În justificarea sprijinului, liderul liberal a mai spus: „Suntem oameni responsabili, care au rămas consecvenți, iar într-o situație limitată pentru România, în care lucrurile au fost întârziate, nu din cauza Partidului Național Liberal, în care coaliția a fost divizată, nu din culpa PNL, am făcut ce era necesar pentru România”.

Bolojan invocă fondurile epuizate pentru activități esențiale

Premierul interimar a legat votul de necesitatea rectificării bugetare, prin care sunt revizuite veniturile și cheltuielile aprobate pentru anul în curs. El a invocat și actele normative necesare în perioada următoare, inclusiv ordonanțele de sfârșit de an care grupează mai multe măsuri bugetare, cunoscute ca ordonanțe trenuleț.

La prezentarea hotărârii liberalilor, Bolojan a descris împrejurările în care partidul acceptă învestirea: „Acest vot nu ar fi fost acordat în condiții normale de către partidul nostru dat fiind componența acestui guvern, dar România, după o perioadă de criză politică prelungită de peste 5 luni de zile, are nevoie de un guvern funcțional în așa fel încât în perioada următoare să evite intrarea în colaps a unor instituții și a unor servicii publice de bază pentru ca țara noastră să poată funcționa”.

Potrivit lui, atribuțiile limitate ale cabinetului interimar împiedică emiterea ordonanțelor și adoptarea rectificării. Unele ministere, a susținut el, au consumat deja fondurile alocate inițial unor activități esențiale. A avertizat asupra situațiilor în care o unitate de primire a urgențelor nu ar mai putea prelua cazuri sau o ambulanță s-ar opri din lipsă de combustibil.

Bolojan atribuie PSD și AUR responsabilitatea blocajului, acuzând cele două formațiuni că au pregătit moțiunea din primăvară fără o soluție alternativă de guvernare. În opinia sa, continuarea crizei ar reduce și mai mult încrederea cetățenilor în instituții.

El consideră PSD principalul pericol pentru viitorul cabinet și susține că social-democrații au intrat în conflict inclusiv cu premierii și guvernele proprii. Din acest motiv, apreciază că Niculescu va avea o misiune dificilă.

În bilanțul mandatului interimar, Bolojan a afirmat că liberalii au oferit soluții și au menținut funcționarea de bază a instituțiilor în limitele competențelor Executivului. A amintit demersurile pentru finanțările europene prin programul PNRR și evaluările agențiilor care analizează capacitatea statului de a-și plăti datoriile.

Gheorghiu susține învestirea, dar critică echipa propusă

Oana Gheorghiu, vicepreședintă PNL, a susținut sâmbătă votul pentru cabinet, contestând însă propunerile ministeriale. Într-o postare pe Facebook, relatată de Adevărul.ro, ea a explicat: „Când ai de ales între două rele, pe care o alegi? România are nevoie urgentă de o rectificare bugetară. Dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil. Nu vorbim doar despre bani. Vorbim despre vieți omenești. Despre oameni care pot muri dacă ajutorul nu ajunge la timp. Și atunci, ce alegi? Să prelungești blocajul, cu toate riscurile lui, sau să contribui la învestirea unui guvern dominat de PSD, cu o listă revoltătoare de miniștri?”.

Gheorghiu a afirmat că înțelege revolta produsă de hotărârea partidului și că o împărtășește. Potrivit ei, PSD ar primi 11 portofolii din totalul de 17. Vicepreședinta liberală îi acuză pe social-democrați că au împiedicat reformele, iar acum revin la conducerea Executivului.

În opinia lui Gheorghiu, învestirea ar opri blocajul resimțit de oameni, fără ca votul să reprezinte un gir pentru PSD sau pentru candidații la funcțiile de ministru. Ea susține că social-democrații trebuie să își asume atât guvernarea, cât și promisiunile de prosperitate și să nu mai invoce austeritatea pe care i-o atribuie lui Bolojan.

Gheorghiu spune că partidul păstrează patru obiective:

  • Reformarea instituțiilor statului.
  • Reducerea cheltuielilor bugetare inutile.
  • Înlăturarea privilegiilor.
  • Profesionalizarea societăților de stat.

Gheorghiu afirmă că a intrat în politică alături de Bolojan pentru aceste obiective și că nu a renunțat la angajamentul său. Pentru a explica hotărârea, a amintit de cei 15 ani în care a lucrat pentru schimbarea spitalelor românești și de situațiile în care medicamentele ori fondurile pentru tratamente lipsesc.

Vicepreședinta PNL apreciază că respingerea cabinetului ar fi putut avantaja electoral partidul, dar ar fi prelungit criza. Ea susține că Bolojan cunoaște costul politic și pune responsabilitatea pentru țară înaintea interesului liberalilor. Gheorghiu spune că înțelege dezamăgirea alegătorilor, fără să le ceară încredere în PSD, și că partidul poate suporta un cost politic pentru a evita consecințe mai grave asupra oamenilor.

Despre încercările anterioare de formare a unui cabinet, Gheorghiu a scris: „PSD, alături de AUR, a dat jos Guvernul Bolojan. Un guvern din care chiar PSD făcea parte și care începuse să pună ordine în finanțele țării, să reducă risipa și privilegiile. Dar noi nu am abandonat reformele. După nominalizările eșuate Tomac și Veștea, PNL, USR și UDMR au propus un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan. PSD a refuzat”.

Bolojan cere respectarea hotărârii partidului

Jurnaliștii l-au întrebat pe liderul liberal de ce partidul respinsese un Executiv la care ar fi participat, dar susține acum unul din opoziție. Bolojan a răspuns: „Modul în care a fost nominalizat Adrian Veștea a fost un atac, PNL a decis să nu voteze acel guvern. Acum s-a luat decizia să votăm acest guvern. Sunt convins că aleșii noștri înțeleg că dacă nu poți să faci ceea ce trebuie când ești la putere nu te agăți de funcții, te duci în opoziție”.

El a subliniat că deciziile actuale au fost luate de Biroul Politic Național. În argumentația sa, opoziția oferă posibilitatea refacerii legăturii cu electoratul și exprimă respect pentru alegători.

Bolojan s-a declarat convins că majoritatea colegilor înțeleg hotărârea și că liberalii pot câștiga încrederea cetățenilor prin fapte. El a arătat că ponderea parlamentară invocată în explicațiile sale nu permite realizarea de unul singur a schimbărilor dorite. Corectarea inechităților și crearea condițiilor de prosperitate necesită, în opinia sa, sprijin electoral mai mare, parteneri parlamentari și timp.

Liderul PNL le-a cerut membrilor să respecte hotărârile organizației. A amintit că și el a acceptat în trecut decizii în care opinia sa fusese minoritară și a apreciat că cei care acționează împotriva partidului trebuie să aleagă alt traseu politic.

Bolojan a definit PNL drept o formațiune liberal-conservatoare, orientată spre modernizarea României, și a susținut că activitatea din opoziție va evidenția diferențele față de PSD.

Bolojan a reproșat PSD și altor foști parteneri de guvernare încălcarea protocolului coaliției și atacurile repetate la adresa liberalilor. A spus că, vreme de nouă luni, le-a cerut colegilor să nu riposteze, pentru ca guvernarea să poată funcționa. A susținut colaborarea cu formațiuni apropiate ca doctrină, care respectă PNL.

PSD ceruse participarea liberalilor la cabinet

La consultările din 8 octombrie, joi, PNL și UDMR luaseră în calcul votarea învestirii fără participarea la guvernare, în funcție de program și de deciziile interne, potrivit ȘtimȘtiri. Purtătorul de cuvânt PNL, Ionel Bogdan, anunțase încă din 5 octombrie că liberalii vor evalua programul și miniștrii.

În discuțiile purtate pe 8 octombrie, Bolojan ceruse o ajustare a bugetului care să asigure serviciile statului, reducerea cheltuielilor și pregătirea bugetului pe 2027. Insistase ca rezultatele obținute prin eforturile populației să fie păstrate, iar traiectoria bugetară asumată pentru anul următor să fie respectată.

După consultări, Antal Árpád, reprezentant al UDMR și primar al municipiului Sfântu Gheorghe, arătase că Uniunea ar putea vota pentru un cabinet fără să dețină portofolii. UDMR preferase reconstituirea fostei coaliții, dar avea să examineze programul și pozițiile PSD și PNL, fără să condiționeze sprijinul de propria participare la guvernare.

Antal spunea atunci că nu ar susține un cabinet în care ar intra AUR sau SOS România. O guvernare PSD-UDMR i se părea, personal, foarte puțin probabilă. La discuțiile cu Niculescu fuseseră abordate ocuparea forței de muncă, indexarea pensiilor, dezechilibrele din societate și problemele demografice.

Pe 8 octombrie, Sorin Grindeanu, președintele PSD, legase sprijinul partidului de schimbarea direcției economice și de existența unei majorități transparente, dispuse să răspundă și pentru deciziile de după învestire. Ceruse ca pensionarii, mamele, copiii și firmele românești să fie protejați de costurile ajustărilor.

Grindeanu afirmase că primise asigurări privind includerea în program a unor idei esențiale ale PSD, după discuțiile specialiștilor partidului cu premierul desemnat. Le ceruse PNL și UDMR să intre în majoritate, precizând că nu urmărește funcții, și avertizase că PSD putea refuza sprijinul dacă programul și asumarea politică nu îi îndeplineau cerințele.

Liderul social-democrat respinsese și varianta unui cabinet tehnocrat, cu miniștri aleși pentru expertiză, invocând experiența Guvernului Cioloș. El aprecia că sprijinul larg de la învestire se poate pierde ulterior, când sunt necesare voturi pentru buget.

Pe 10 octombrie, Grindeanu solicitase din nou intrarea liberalilor în cabinet, prezentând-o ca pe o decizie pentru țară, nu un favor acordat PSD. Bolojan respinsese în aceeași zi participarea la guvernare, susținând că partidul său ar putea deveni un paravan pentru eventuale eșecuri economice.

Tot pe 10 octombrie, Niculescu descrisese programul negociat drept unul destinat relansării economice și protejării puterii de cumpărare. Acesta prevedea creșterea pensiilor mici și reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, care reglementează plata în sectorul public.

Premierul desemnat afirmase că va păstra măsurile bune ale guvernării precedente și le va îmbunătăți pe cele care pot fi corectate. Orice relaxare era condiționată, în declarația sa, de respectarea angajamentelor internaționale ale României.

Negocierile au inclus guverne minoritare și un pact până în aprilie

La 12 octombrie, în etapa de blocaj descrisă de Progresul Național, Niculescu avea susținerea grupurilor Minorităților, UPR și PACE, dar obținerea celor 233 de voturi pentru învestire rămânea dificilă. PNL și USR refuzau participarea alături de PSD, în timp ce social-democrații declarau că nu vor să guverneze singuri.

Dominic Fritz, președintele USR, propusese alternarea unor guverne minoritare: unul PNL, USR și UDMR, urmat după 6-8 luni de un cabinet PSD. Grindeanu nu susținuse propunerea, fără să o respingă definitiv. Niculescu prefera un Executiv politic sau mixt.

În negocieri apăruse și varianta includerii unor liberali în cabinet fără acordul PNL, după precedentul nominalizării lui Adrian Veștea. Mircea Abrudean avertizase că această soluție ar putea periclita sprijinul pentru învestire.

Niculescu pusese pe masă și un pact de neagresiune valabil șase luni, până în aprilie: partidele nu ar fi urmat să sprijine moțiuni de cenzură. În acea etapă, erau anunțate noi discuții telefonice cu liderii, iar documentele urmau să fie depuse la Parlament joi.

Miercuri, 14 octombrie, Grindeanu a anunțat că PSD va participa la Guvernul Niculescu, după aprobarea dată de Consiliul Politic Național.

Liderul PSD estimase la cel puțin 60 de miliarde de lei costul bugetar al prelungirii interimatului Bolojan, echivalent cu aproximativ 3% din produsul intern brut, valoarea bunurilor și serviciilor produse în economie. Pentru riscurile economice invocate, Grindeanu făcuse trimitere la analize ale Băncii Naționale a României și ale instituțiilor financiare internaționale.

În aceeași zi, deputatul PNL Lucian Bode își exprimase rezervele privind numărul ministerelor alocate PSD. El comparase propunerea cu distribuirea portofoliilor între cele două partide în perioada 2020-2024 și afirmase că nu își amintește o pondere similară pentru o singură formațiune de pe vremea lui Adrian Năstase. Considera însă necesar un Executiv cu atribuții depline.

Ulterior declarației lui Antal, liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunțase disponibilitatea formațiunii de a vota cabinetul și programul lui Niculescu indiferent de componența politică. El arătase că Uniunea poate semna și un acord de susținere parlamentară.

PNL și USR au cerut o comisie pentru reorganizarea administrației

Joi, 15 octombrie, conducerile grupurilor parlamentare PNL și USR au cerut Birourilor Permanente înființarea unei comisii pentru reforma administrativ-teritorială, potrivit Digi24. Inițiativa rezultă din acordul de colaborare parlamentară dintre cele două partide și urmărește pregătirea legislației de reorganizare a administrației locale.

Aplicarea este avută în vedere începând din 2032. Inițiatorii solicită folosirea datelor financiare și demografice pentru îmbunătățirea serviciilor locale și cheltuirea mai eficientă a fondurilor.

După includerea reorganizării între cele zece priorități prezentate de Grindeanu pentru PSD, USR le-a cerut social-democraților să susțină inițiativa. Diana Stoica, lidera deputaților USR, a solicitat transpunerea declarațiilor în acțiuni parlamentare și a argumentat că reforma este necesară comunităților și serviciilor publice.

Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, a invocat necesitatea unor legi coerente și a voinței politice din partea tuturor formațiunilor. Inițiatorii cer reguli clare și un calendar care să ofere administrațiilor locale timp pentru adaptare.

Numiții politic ai PNL urmează să plece din funcții

Persoanele instalate în funcții cu susținerea liberalilor urmează să demisioneze la începutul săptămânii care începe pe 19 octombrie. Bolojan a separat această categorie de funcționarii și personalul contractual care au ocupat posturi prin concurs sau alte proceduri legale: aceștia își continuă parcursul potrivit procedurilor aplicabile.

Potrivit anunțului făcut de Bolojan sâmbătă, semnarea acordului dintre PNL și Luca Niculescu este prevăzută pentru duminică după-amiază, 18 octombrie. Votul de învestire este așteptat în săptămâna următoare.