Aproape jumătate din producția mondială de mâncare este risipită

307

În prezent, lumea se confruntă cu o criza globală a deșeurilor alimentare. Astfel, 40% din producția mondială de mâncare, reprezentând peste două miliarde de tone de alimente, rămân neconsumate la nivel mondial, o cantitate aproape dublă faţă de estimările anterioare, potrivit unui nou raport realizat de ONG-ul internațional pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural World Wildlife Fund (WWF) în colaborare cu Tesco Plc, cel mai mare retailer din Marea Britanie,  notează Bloomberg.

Din datele acestui studiu reiese că o cantitate estimată la 2,5 miliarde de tone de alimente s-a pierdut la nivelul fermelor sau a fost risipită de retaileri sau consumatori la nivel global, adică aproximativ 40% din producţie. Este vorba de o cifră aproape dublă faţă de o estimare anterioară care vorbea de 1,2 miliarde de tone de alimente pierdute la nivel mondial, în condiţiile în care fermele din ţările bogate sunt responsabile pentru o cantitate mai mare de alimente pierdute decât se credea iniţial, transmite Agerpres.

Astfel, această risipă alimentară poluează și alimentează efectele negative ale schimbărilor climatice

În contextul poluării, de mai mulţi ani cercetătorii încearcă să pună laolaltă datele cu privire la amploarea risipei alimentare, care, potrivit Comitetului interguvernamental pentru studierea modificărilor climatice, este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Această cantitate reprezintă echivalentul aproape dublu al emisiilor produse de toate mașinile conduse în SUA și Europa într-un singur an. Ultima analiză completă a alimentelor pierdute de la fermă şi până la farfurie a fost efectuată în 2011 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) și evidenția că aproximativ 33% producţia mondială de alimente este risipită.

Astfel, Pete Pearson, responsabil pentru risipa alimentară la WWF avertizează „Cel mai probabil, problema este mai gravă decât credem. Ştim de mai mulţi ani că risipa şi pierderile de alimente reprezintă o problemă uriaşă care nu poate fi ignorată şi la rândul său ar putea reduce impactul sistemelor alimentare asupra naturii şi climei”, a declarat Pete Pearson, responsabil pentru risipa alimentară la WWF.

În noul raport publicat miercuri, care se bazează pe studiile realizate de FAO, arată că 1,2 miliarde de tone de alimente sunt pierdute la nivelul fermelor,  într-o primă cuantificare a pierderilor totale de alimente la fermă începând din 2011. Pentru producerea acestui total de 1,2 miliarde de tone sunt exploatați 4,4 milioane km pătrați de teren agricol și folosiți 760 km cubi de apă. Aceste cifre echivalează cu o masă terestră mai mare decât subcontinentul indian și un volum de apă echivalent cu 304 milioane de piscine olimpice. Iar această cantitate nu include resursele suplimentare utilizate pentru a produce alimente, care sunt irosite mai departe în lanțul de aprovizionare. Totodată, alte 931 milioane de tone de alimente sunt risipite la nivelul retailerilor şi consumatorilor, după cum a estimat la începutul acestui an Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu.

Însă, contrar presupunerilor anterioare conform cărora pierderea de alimente la nivelul fermelor reprezintă în principal o problemă pentru regiunile sărace, raportul realizat de WWF şi Tesco arată că, dimpotrivă, ţările cu venituri mari şi medii din Europa, America de Nord şi Asia industrializată, reprezentând 37% din populația globală, sunt responsabile pentru 58% din alimentele risipite la nivel mondial până la momentul recoltării, ceea ce reprezintă un total anual de 368 milioane tone. Spre comparație, , țările cu venituri mici, reprezentând 63% din populația globală, au o pondere de 54%, adică circa 291 milioane tone de alimente, în ceea ce privește risipa alimentară globală în stadiul de exploatare post-recoltare.

Este necesară o abordare în trei pași pentru o mai bună gestionare a risipei alimentare: stabilirea țintei, măsurarea problemei și acțiunea 

Autorii raportului  Driven to Waste: Global Food Loss on Farms cer guvernelor şi companiilor alimentare să adopte așa-numita strategie „Target-Measure-Act”, care prevede măsuri mai clare și care pot fi atinse pentru a reduce problema risipei alimentare.

Conform acestei abordări, companiile stabilesc ţinte pentru reducerea risipei alimentare, măsoară şi raportează surplusul şi risipa şi adoptă măsuri în operaţiunile lor de la furnizori şi până la consumatori.

Cadrul „Target-Measure-Act” este o strategie aporbată de guverne, companii, organizații internaționale, instituții de cercetare, grupuri de fermieri, și societatea civilă dedicată acțiuni și accelerării progreselor către reducerea la jumătate a risipei de alimente și reducerea pierderilor de alimente.

Însă, strategia „Target-Measure-Act” privind abordarea sustenabilă a deșeurilor alimentare se referă în mod specific la pierderea de alimente și la deșeuri și stabilește doar un obiectiv măsurabil de reducere la jumătate a deșeurilor alimentare la sfârșitul perioadei de comercializare cu amănuntul și de consum până în 2030.

Mai precis, obiectivele de reducere a pierderilor de alimente se referă numai la post-recoltare. Deși mai multe țări încep să elaboreze planuri de acțiune pentru a combate pierderea și risipa de alimente, acestea sunt adesea concentrate în cea de-a doua etapă a lanțului de aprovizionare, în mare parte deoarece amploarea și gravitatea problemei în cadrul exploatațiilor agricole încă nu stârnește un interes foarte mare.

Până acum doar 11 din cele 192 de planuri naţionale climatice, convenite în cadrul acordului de la Paris, menţionează pierderile şi risipa de alimente. Majoritatea acestor planuri aparţin unor state africane care au decis să abordeze problema pierderilor de alimente post-recoltare.

Cine sunt cei care schimbă jocul?

În raport se precizează „Este necesară acțiunea de combatere a pierderii de alimente la fermă la nivel global și nu doar în anumite regiuni. Intervențiile din trecut au avut tendința să se concentreze asupra soluțiilor tehnice, abordând problemele legate de tehnologia agricolă sau de depozitare, ignorând în mare parte factorii socio-economici și de piață care modelează sistemul agricol”.

De asemenea, autorii raportului mai consemnează că „pierderea alimentelor la nivelul fermei este determinată de o multitudine de factori și decizii umane în etapele ulterioare ale lanțului de aprovizionare, în timp ce deșeurile alimentare provenite din lanțul de aprovizionare sunt adesea determinate de factori schimbători la nivelul fermei. Este puțin probabil ca intervențiile destinate factorilor de mediu și biologici ai „pierderii” de alimente să aibă succes până când nu vor fi susținute de modificări ale elementelor umane ale lanțului de aprovizionare”.

Sursa: Digi24.ro
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata