Apropierea Ucrainei de UE ridică miza la granița României. Cine câștigă și ce riscă regiunea sub noi atacuri

Ucraina și Rusia au făcut schimb de atacuri aeriene în noaptea de vineri spre sâmbătă și sâmbătă dimineața, cu victime de ambele părți, exact în zilele în care Kievul se apropie de deschiderea primului capitol de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană. În sud-estul Ucrainei, nouă persoane au fost rănite în regiunea Dnipropetrovsk, iar în sudul Rusiei o persoană a murit după un atac cu dronă asupra regiunii Krasnodar.

În practică, aceeași săptămână aduce două mesaje care merg în paralel: frontul rămâne activ, iar procesul politic de apropiere de UE avansează. Pentru România, stat UE de frontieră la Marea Neagră, miza nu este doar diplomatică. Ea ține de stabilitatea regională, de securitatea la graniță și de felul în care conflictul din vecinătate se intersectează cu extinderea Uniunii.

Oleksandr Hanzha, șeful Administrației Regionale de Stat Dnipropetrovsk, a anunțat că Rusia a lovit trei districte din regiune cu peste 20 de atacuri, folosind drone și bombe aeriene. Un bărbat de 40 de ani a fost internat în stare critică. Față de bilanțul punctual de nouă răniți anunțat sâmbătă, dimensiunea mai largă a atacurilor reiese și din declarația făcută miercuri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski: 11 regiuni ale Ucrainei au fost atacate de Rusia de la începutul săptămânii, cu aproape 530 de drone și două rachete ghidate lansate din aer, care au rănit, potrivit lui, „zeci de oameni”.

Iar pe direcția opusă, autoritățile ruse au raportat pierderi după un atac ucrainean. Veniamin Kondratyev, guvernatorul regiunii Krasnodar, a afirmat că o persoană a murit și alte trei au fost rănite în districtul Temriuk, după un atac cu dronă. Resturile căzute de la drone au provocat și un incendiu la un terminal maritim din zona Temriuk, unde au intervenit 96 de pompieri.

Atacurile ucrainene vizează infrastructura militară și energetică rusă

Schimbul de lovituri nu mai privește doar linia frontului. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat 110 drone de atac rusești Shahed în noaptea de vineri. Numai că, în ultimele săptămâni, și Kievul a intensificat loviturile la distanță lungă asupra industriei energetice ruse, într-o schimbare de tactică ce vizează costurile logistice ale războiului.

Potrivit Euronews, Ucraina a lovit rafinăria de petrol Kuibîșev din regiunea Samara, precum și două instalații de infrastructură petrolieră din regiunea Vladimir. Volodimir Zelenski a mai spus că rachete de croazieră ucrainene FP-5 Flamingo au lovit o fabrică militară din Cebokșarî care furniza armatei ruse drone și rachete.

Pentru cititorul din România, implicația imediată este una de securitate regională. Atacurile asupra terminalelor maritime, rafinăriilor și infrastructurii petroliere arată că zona extinsă a Mării Negre și coridoarele energetice rămân vulnerabile. Iar când sunt vizate instalații de combustibil și logistică, efectul nu se oprește la pierderile militare: crește riscul de perturbare a transportului și al presiunii geopolitice în vecinătatea estică a UE.

Luni începe primul cluster de aderare, considerat baza întregului proces

Pe plan politic, statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri să deschidă primul cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Prima Conferință Interguvernamentală programată luni va deschide clusterul privind „fundamentele”, descris de Comisia Europeană drept „coloana vertebrală a procesului de aderare”.

„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii asidue demonstrate de ambele țări în avansarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense.”

Mesajul are greutate politică fiindcă vine după mai bine de doi ani de război, început în februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina invocând, între altele, apropierea Kievului de Occident și ambițiile sale euroatlantice. Față de acel moment, pasul făcut acum de UE marchează o mutare instituțională clară: relația cu Ucraina și Moldova intră într-o fază formală de negociere, nu mai rămâne la nivelul unei promisiuni politice.

Dar apropierea de UE nu înseamnă protecție militară automată și nici oprirea atacurilor. Datele publicate până acum nu arată ce sprijin concret suplimentar va primi Ucraina în perioada negocierilor, iar o reacție oficială a României la deschiderea acestui prim cluster nu este precizată în informațiile disponibile. Pentru publicul român, reperul important este altul: extinderea spre est devine parte din arhitectura de securitate a Uniunii, iar România va fi printre statele direct interesate de ritmul și rezultatul acestor negocieri.

Kremlinul leagă deschis apropierea de Europa de o confruntare cu Rusia

Rusia a reacționat critic la avansul european al Ucrainei și Moldovei. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că decizia merge pe o linie ostilă față de Moscova și a sugerat că apropierea de Europa este construită prin opoziție față de Rusia.

„Aceasta este continuarea unei linii destul de conflictuale față de țara noastră. Ei cred că linia de construire a relațiilor cu Europa implică o antagonizare totală a Rusiei. O țară a mai făcut deja o astfel de greșeală. Aceasta nu a adus nimic bun acestei țări.”

Această reacție contează și pentru Republica Moldova, care merge pe același traseu european și care rămâne expusă presiunilor ruse, inclusiv prin prezența trupelor ruse în Transnistria. Și pentru România, asta mută discuția dincolo de solidaritatea politică. Orice escaladare a tensiunilor în spațiul dintre Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagră afectează direct vecinătatea strategică a statului român.

Luni, la Prima Conferință Interguvernamentală, va fi deschis oficial clusterul privind „fundamentele”, primul pas formal al negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova.