Arhivele Securității dezvăluie pierderi masive în industria comunistă

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, un document care folosește arhivele fostei Securități pentru a contrazice imaginea unei industrii comuniste solide și independente economic.

Documentul descrie un sistem marcat de pierderi, blocaje de aprovizionare și raportări false, menite să mascheze rezultatele economice.

Instituția arată că modelul economic al regimului Ceaușescu s-a construit în jurul industriei grele și al petrochimiei, dezvoltate disproporționat și fără logică de piață. România importa materii prime scumpe, precum petrolul și minereurile, pe valută forte, iar apoi exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a bifa planul cincinal.

„Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului”, a transmis CNSAS.

Potrivit Mediafax, instituția a dat și un exemplu concret din petrochimie: prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă și genera multă „muncă în zadar”.

Stagnarea tehnologică și criza energetică

După refuzul lui Nicolae Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii ’80, modernizarea fabricilor a stagnat aproape complet, iar tehnologia a rămas la nivelul anilor ’60-’70. În același timp, regimul a redus drastic energia destinată populației și întreprinderilor pentru a ține în funcțiune marile platforme industriale, mari consumatoare de resurse.

„După refuzul lui Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii ’80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită. Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor ’60-’70. Pentru a menține în funcțiune mastodonții industriali energofagi, regimul a recurs la raționalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populației cât și… întreprinderilor. Există rapoarte ale Securității care semnalau, de exemplu, compromiterea șarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric.

”

Documentul prezentat este din toamna anului 1989 și descrie un colaps economic structural al marilor platforme industriale chiar înainte de prăbușirea regimului. Exemplul invocat este Întreprinderea de Autocamioane Brașov, unde activitatea era blocată de disfuncții pe lanțul de aprovizionare.

Mecanismul era unul de tip domino: lipsa unor componente într-o fabrică oprea activitatea altora, iar conducerile raportau fals pentru a ascunde situația reală. Neîndeplinirea sistematică a planului impus de la centru se răsfrângea direct asupra veniturilor angajaților.

Ruptura dintre propagandă și viața din fabrici

CNSAS leagă degradarea economică de efectele directe asupra muncitorilor. Raportul menționează diminuarea constantă a salariilor și o „degradare accentuată a stării de spirit”, pe fondul lipsurilor materiale zilnice și al nemulțumirii generalizate din uzine.

„Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de față Întreprinderea de Autocamioane Brașov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare”, a transmis CNSAS.

Publicarea documentului se înscrie în demersul mai larg al instituției și al istoricilor de a combate miturile și propaganda legate de perioada comunistă, într-un moment în care discursul despre „binele de dinainte” rămâne recurent în spațiul public și în dezbaterea politică.