Europa de Vest a înregistrat cel mai cald interval iunie-iulie din istorie
Record de temperatură și secetă severă în șapte țări europene
Vara aceasta, Europa de Vest a depășit pragul celui mai cald interval iunie-iulie măsurat vreodată. Consecințele depășesc însă statistica. O temperatură medie de 21,62 de grade Celsius, peste recordul din 2022 pentru aceeași perioadă, vine cu sol mai uscat decât în iulie 2022 și cu debite neobișnuit de scăzute pe râuri mari, inclusiv Dunărea.
Recordul de temperatură s-a suprapus unei secete severe care afectează Franța, Spania, Austria, Ungaria, Regatul Unit, Irlanda și o parte a Islandei. Nivelul de umiditate din sol în iulie a fost „semnificativ mai scăzut” decât în timpul secetei severe din iulie 2022, ceea ce pune o presiune mai mare pe agricultură și irigații.
Consecințele se văd deja în activități economice care depind direct de apă. Debitele Senei, Rinului și Dunării au fost neobișnuit de scăzute, cu efecte asupra transportului fluvial și producției de energie în mai multe țări europene. În România, aceste blocaje s-au manifestat prin navigația afectată pe Dunăre și prin oprirea unor capacități energetice, inclusiv la CET Grozăvești, pe fondul caniculei.
Samantha Burgess, de la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, instituția care operează Copernicus, a explicat că „acesta este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică extremele de căldură, căldura și seceta consolidându-se din ce în ce mai mult una pe cealaltă.”
Recorduri globale și impactul El Niño
La nivel global, presiunea termică nu vine doar de pe uscat. Temperatura medie a suprafeței mării a atins în iulie 20,96 de grade Celsius, un nou record și a doua lună consecutivă cu temperaturi record ale oceanelor, cum relatează Antena 3.
Tot în iulie, temperatura medie a aerului la suprafața planetei a fost la egalitate pentru al doilea cel mai călduros iulie înregistrat vreodată, la 1,47°C peste nivelul preindustrial din perioada 1850-1900. Iar ultimii 11 ani au fost cei mai călduroși ani înregistrați vreodată în datele Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, care se întind până în 1940.
Copernicus leagă această evoluție de intensificarea fenomenului El Niño din Oceanul Pacific, care contribuie la încălzirea suplimentară a unui sistem climatic deja afectat de emisiile de carbon. Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, a spus că „ne confruntăm acum cu un El Niño foarte puternic, posibil fără precedent în ceea ce privește amplitudinea. Este clar că aportul provenit din Pacificul tropical devine destul de important.”
„Nu am mai văzut în timpul vieții noastre și, foarte posibil, în timpul existenței civilizației noastre, o climă atât de caldă. Iar principalul factor care determină această încălzire, după cum știm, sunt gazele cu efect de seră”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
