Un singur picior umflat brusc poate indica o tromboză și impune evaluare medicală urgentă

Umflarea bruscă a unui singur picior, mai ales când apare împreună cu durere în gambă, căldură sau roșeață, poate indica o tromboză venoasă profundă, adică un cheag de sânge, și impune prezentarea de urgență la spital.

În schimb, umflarea ambelor picioare după mai multe ore petrecute pe scaun sau în picioare, accentuată seara și dispărută până dimineața, este asociată de obicei statului prelungit. Recomandările publicate la 26 septembrie arată că diferența dintre cele două situații poate fi observată prin câteva repere: debutul brusc sau treptat, un picior ori ambele, prezența durerii și persistența edemului peste noapte.

Când corpul rămâne nemișcat ore întregi, mușchii gambei nu mai comprimă venele la fiecare pas pentru a ajuta sângele să urce spre inimă. Și drenajul limfatic încetinește, presiunea din vasele mici crește, iar o parte din lichid rămâne în țesuturi. Această acumulare poartă numele de edem.

Anumite simptome impun apel la 112 sau prezentarea la spital

Evaluarea nu trebuie amânată atunci când umflarea apare brusc sau este însoțită de simptome respiratorii, durere ori manifestări neobișnuite în timpul sarcinii.

• Se sună la 112 sau se merge de urgență la spital dacă un singur picior se umflă brusc, doare, este cald sau roșu.
• Este necesară intervenția urgentă dacă umflarea picioarelor apare împreună cu respirație grea, durere în piept sau tuse cu sânge.
• În timpul sarcinii, umflarea bruscă a feței și mâinilor, durerile puternice de cap ori tulburările de vedere trebuie anunțate imediat medicului care urmărește sarcina.
• O programare la medicul de familie este recomandată dacă umflătura nu dispare peste noapte sau persistă mai mult de una-două săptămâni.
• Consultul este necesar și dacă după apăsarea gleznei timp de câteva secunde rămâne o gropiță care se reface lent.
• Creșterea rapidă în greutate în câteva zile, oboseala la eforturi mici, respirația dificilă în poziție culcată sau urinarea mult mai rară necesită evaluare medicală.
• Pielea gambei roșie, caldă și dureroasă sau apariția unor răni care nu se vindecă sunt alte motive pentru consult.
• Medicul trebuie informat dacă edemul a apărut după începerea unui tratament nou.

Edemul prezent la ambele picioare poate avea legătură cu inima, rinichii, ficatul sau tiroida. Medicul de familie stabilește analizele necesare și decide dacă este indicată trimiterea la cardiolog, nefrolog sau chirurg vascular.

Căldura, sarea și drumurile lungi pot favoriza umflarea gleznelor

Printre cauzele frecvente se află căldura, care dilată vasele, și excesul de sare. O masă foarte sărată poate fi urmată a doua zi de glezne mai umflate și de inele care strâng.

O călătorie de patru-cinci ore cu avionul, autocarul sau mașina, în care genunchii rămân îndoiți și picioarele nu se mișcă, poate favoriza apariția edemului.

În sarcină, creșterea volumului de sânge și presiunea exercitată asupra venelor mari ale bazinului pot produce umflarea treptată a gleznelor. Această situație trebuie diferențiată de umflarea bruscă a feței și mâinilor asociată cu dureri de cap sau tulburări de vedere.

Unele tratamente pentru tensiune din clasa blocantelor canalelor de calciu, antiinflamatoarele, corticosteroizii și anumite tratamente hormonale pot provoca edeme. Tratamentul nu se întrerupe din proprie inițiativă, iar apariția umflăturii trebuie discutată cu medicul care l-a prescris.

Insuficiența venoasă cronică apare atunci când valvele venelor nu mai închid bine, iar sângele stagnează. Pe lângă umflături, pot apărea senzația de picioare grele, vene vizibile, crampe nocturne și, în timp, închiderea la culoare a pielii din jurul gleznei.

După o entorsă, o fractură sau o operație, umflarea locală poate face parte din vindecare, dar trebuie să scadă treptat. Dacă edemul crește în loc să se reducă, este necesară revenirea la medicul care a tratat leziunea.

Mișcarea se face la fiecare oră când cauza este statul prelungit

Măsurile de acasă sunt potrivite pentru umflarea asociată statului îndelungat pe scaun sau în picioare, fără semnalele de alarmă descrise anterior.

• La fiecare oră se pot face douăzeci de ridicări pe vârfuri sau douăzeci de flexii și extensii ale gleznei.
• Mersul pe jos este recomandat timp de 30 de minute pe zi pentru a susține întoarcerea venoasă.
• Seara, gambele pot fi sprijinite timp de 15-20 de minute mai sus decât nivelul inimii.
• Statul picior peste picior pentru perioade lungi și hainele care strâng coapsele sau talia trebuie evitate.
• Consumul de sare poate fi redus, iar apa se bea în cantitate normală. Reducerea consumului de apă nu duce la dispariția edemului.
• În călătoriile lungi se recomandă ridicarea și mersul câtorva pași la fiecare oră sau două. La deplasările cu mașina sunt necesare pauze.
• Menținerea unei greutăți sănătoase reduce presiunea exercitată asupra venelor picioarelor.

Ciorapii compresivi pot ajuta în insuficiența venoasă, însă gradul de compresie trebuie stabilit împreună cu medicul. Compresia este contraindicată în anumite boli ale arterelor.

Pentru o persoană care lucrează opt ore la birou, un calcul orientativ arată că ridicarea o dată la fiecare oră înseamnă opt momente de mișcare pe durata programului. Fiecare pauză poate include douăzeci de ridicări pe vârfuri și câțiva pași.

Gleznele pot fi mișcate și sub birou, cu vârfurile orientate alternativ spre corp și spre podea. Tălpile trebuie să rămână complet pe podea, genunchii să formeze un unghi apropiat de 90 de grade, iar marginea scaunului să nu apese sub genunchi. Zece minute de mers în pauza de prânz reduc timpul petrecut nemișcat.

Pentru persoanele care lucrează în picioare, regula rămâne evitarea nemișcării: greutatea poate fi mutată de pe un picior pe altul, se pot face ridicări pe vârfuri, iar picioarele pot fi sprijinite în timpul pauzelor.

Investigațiile depind de aspectul edemului și de simptomele asociate

La consultație, medicul de familie verifică momentul apariției umflăturii, dacă este afectat un singur picior sau ambele, dacă edemul dispare peste noapte și ce medicamente sunt administrate. Examinarea poate include gambele, pielea și pulsul de la nivelul piciorului, ascultarea inimii și plămânilor și măsurarea tensiunii.

În funcție de rezultate, pot fi recomandate analize de sânge și urină pentru evaluarea rinichilor, ficatului și tiroidei, o electrocardiogramă sau o ecografie Doppler a venelor. Ecografia arată dacă valvele venelor se închid corect și dacă există un cheag, iar suspiciunea de tromboză impune evaluare în aceeași zi.

Pentru consultație sunt utile data apariției edemului, momentele zilei în care acesta este mai accentuat, lista completă a medicamentelor și suplimentelor, precum și informațiile despre o călătorie lungă, o operație sau o perioadă recentă de imobilizare.

Kinetoterapia poate fi luată în calcul după excluderea unei cauze cardiace, renale sau a unui cheag de sânge. Aceasta poate cuprinde exerciții pentru mușchii gambei, recuperarea mobilității gleznei după entorse mai vechi și corectarea poziției și a mersului. Drenajul limfatic manual este folosit în limfedem și după unele intervenții chirurgicale, numai la recomandarea medicului.