Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Sănătate

Ce faci dacă bănuiești că ai luat o infecție în spital și când poți cere despăgubiri

Delia Matei ·
Detaliu al cadrului metalic al unui pat de spital cu o saltea albastră
Foto: Tima Miroshnichenko / Pexels

Dacă bănuiești că ai luat o infecție în spital, anunță imediat asistenta și medicul curant și cere să fii evaluat. Ai dreptul la îngrijire, explicații și copii ale actelor medicale; poți cere despăgubiri dacă infecția ți-a produs un prejudiciu pentru care răspunde spitalul.

Aceste drepturi privesc pacienții din unități publice și private. Infecția poate fi descoperită și după externare, dar faptul că simptomele au apărut după internare nu dovedește, singur, că au legătură cu îngrijirile primite.

Ce faci la primele simptome

  1. Anunță asistenta și medicul curant. Spune când au început simptomele și cere să fie consemnate în actele medicale.
  2. Cere evaluarea infecției și explicații despre analizele și tratamentul alese. Dacă ești internat, întreabă dacă a fost anunțată echipa spitalului care urmărește infecțiile.
  3. Cere în scris copii ale actelor medicale și păstrează numărul de înregistrare al cererii.
  4. Dacă suspiciunea nu este cercetată ori nu primești actele și explicațiile cerute, depune o sesizare. Cererea de despăgubiri este un pas separat.

Legea nr. 3/2021 numește aceste cazuri infecții asociate asistenței medicale. Medicul trebuie să verifice dacă infecția are legătură cu îngrijirile primite. El alege investigațiile și tratamentul după evaluare; pacientul poate cere explicații, nu poate impune o anumită analiză sau un anumit antibiotic.

În cazul unui pacient internat, medicul curant și asistenta-șefă trebuie să anunțe echipa spitalului care urmărește infecțiile, numită SPIAAM. Aceasta ajută la evaluare, iar cazurile confirmate sunt raportate direcției de sănătate publică, prescurtat DSP. Spitalul trebuie să ofere îngrijirea necesară, să explice diagnosticul, tratamentul și evoluția și să asigure sprijin psihologic atunci când este necesar.

Cum obții analizele și actele

Depune la spital formularul scris pentru comunicarea documentelor medicale personale și cere număr de înregistrare. După ce completezi declarația cerută de norme, copiile cerute trebuie eliberate în cel mult 48 de ore, socotite din momentul în care cererea este înregistrată. Regula se aplică furnizorilor publici și privați.

În cerere, identifică pacientul și precizează ce copii soliciți. Pentru o suspiciune de infecție, lista poate cuprinde:

  • foaia de observație și actele în care apare suspiciunea sau diagnosticul;
  • rezultatele analizelor, inclusiv culturile și antibiograma, dacă au fost făcute; antibiograma arată la ce antibiotice răspunde germenul găsit;
  • rezultatele investigațiilor imagistice și evidența tratamentelor administrate;
  • documentele de consimțământ, biletul de externare și rezumatul îngrijirilor.

Poți folosi această formulare în cerere: „Solicit copii ale foii de observație, rezultatelor analizelor și celorlalte documente medicale personale privind internarea mea și evaluarea infecției”. Când ieși din spital, ai dreptul să primești și în scris, pe scurt, ce investigații ai făcut, ce diagnostic ai primit, ce tratament ai urmat și ce îngrijiri ai primit. Poți cere informații despre starea ta și o altă opinie medicală.

Unde depui o sesizare

Pentru simptome și tratament, vorbește mai întâi cu medicul curant și asistenta. Dacă un spital public ți-a încălcat drepturile, poți face o sesizare către Consiliul etic prin manager: o depui la registratură, o trimiți prin e-mail sau folosești formularul online al spitalului. Păstrează copia sesizării și numărul de înregistrare.

În sesizare, descrie spitalul și perioada internării, simptomele, când le-ai anunțat și ce răspuns ai primit. Poți cere să fie analizată încălcarea drepturilor tale și poți anexa copii ale actelor relevante. Consiliul etic nu decide de unul singur ce a cauzat infecția și nici ce despăgubiri se dau; managerul are cel mult 14 zile să comunice măsurile luate, din ziua în care primește hotărârea sau avizul Consiliului, nu din ziua în care este depusă sesizarea.

Te poți adresa DSP dacă spitalul nu cercetează suspiciunea, nu îți explică situația, refuză actele sau există un risc și pentru alți pacienți. Poți depune și o petiție la Ministerul Sănătății. În petiție, trece datele tale de identificare, faptele, ce soliciți și copiile actelor pe care le ai; păstrează dovada depunerii.

Instituțiile publice trebuie să răspundă petiției în 30 de zile de la înregistrare. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile, cu anunțarea prealabilă a petiționarului. Aceste termene privesc răspunsul, nu garantează că toate verificările medicale se încheie atunci.

Ce păstrezi ca dovadă

Notează data internării, când au apărut simptomele, cui le-ai spus și ce răspuns ai primit. Păstrează analizele, rețetele, scrisorile medicale, fotografii datate ale rănii, facturile, concediile medicale și copiile cererilor, sesizărilor și răspunsurilor.

Pentru a stabili dacă infecția este legată de îngrijiri, medicii verifică starea de la internare, simptomele, rezultatele de laborator și împrejurările în care putea apărea infecția. O cultură pozitivă sau febra apărută după internare reprezintă o parte a verificării, nu concluzia ei.

Un exemplu de la suspiciune la cerere

Un pacient observă febră și secreții la rana operată în timpul internării. Anunță echipa medicală, cere evaluarea și consemnarea simptomelor, apoi depune formularul pentru copiile foii de observație, analizelor și tratamentelor. Dacă spitalul nu îi cercetează suspiciunea, poate sesiza DSP și anexa copiile obținute.

Dacă evaluarea stabilește că infecția este legată de îngrijiri, iar pacientul a suportat cheltuieli ori a suferit alte pagube, păstrează dovezile acestora pentru o eventuală cerere de despăgubiri. Nici febra, nici diagnosticul de infecție nu stabilesc singure cine răspunde și cât ar avea de plătit.

Când poți cere despăgubiri

Legea nr. 95/2006 prevede că spitalul poate răspunde pentru prejudiciul produs de o infecție legată de îngrijirile medicale. Există o excepție dacă spitalul dovedește că prejudiciul are o cauză din afara unității, pe care nu o putea controla. Trebuie stabilite legătura infecției cu îngrijirile, prejudiciul concret și legătura dintre infecție și acel prejudiciu.

Nu există o sumă fixă sau un procent valabil pentru toți pacienții. Despăgubirea depinde de întinderea prejudiciului și de cheltuielile necesare pentru refacerea sănătății. Fără aceste date, o sumă aleasă ca exemplu nu ar putea fi calculată după o formulă legală.

Poți sesiza Comisia de malpraxis de la DSP sau poți merge direct în instanță; Comisia nu este un pas obligatoriu. Dacă alegi Comisia, experții au 30 de zile pentru raport, Comisia decide în maximum trei luni de la sesizare și comunică decizia în cinci zile calendaristice. Decizia poate fi contestată în 15 zile de la comunicare.

Acțiunea în malpraxis se prescrie, de regulă, în trei ani de la producerea prejudiciului; excepția privește faptele care reprezintă infracțiuni. Un răspuns la petiția adresată DSP sau Ministerului Sănătății nu este o decizie privind despăgubirile.

Ce faci dacă simptomele apar acasă

Dacă rana se înroșește, este caldă sau dureroasă, curge puroi ori o secreție cu miros neplăcut sau apar febră și frisoane, contactează medicul ori chirurgul în aceeași zi. Confuzia, respirația grea, pielea foarte palidă ori albăstruie și urinarea foarte redusă cer ajutor medical imediat. La copil, respirația rapidă sau faptul că este greu de trezit sunt semne de alarmă.

Urmează îngrijirea indicată la externare. Nu lua antibiotice rămase de la altă boală sau prescrise altcuiva și nu dubla o doză uitată. Nu există o doză potrivită tuturor: spune medicului dacă este vorba despre un copil, o sarcină, alăptare, boli de rinichi sau de ficat ori alte tratamente. Nou-născuții, gravidele, persoanele cu imunitate scăzută și cele cu boli cronice au risc mai mare de complicații.

Întrebări frecvente

Pot cere transferul la alt spital?

Transferul este prevăzut când intervențiile necesare nu pot fi făcute în spitalul în care ești internat. Spitalul care te trimite trebuie să comunice diagnosticul și informațiile relevante despre germenul identificat.

Poate o rudă să primească informații din foaia mea medicală?

Persoana pe care o desemnezi poate avea acces la informațiile confidențiale din foaia de observație. Faptul că este rudă nu înlocuiește desemnarea.

Pot face sesizarea anonim?

O petiție către DSP sau Ministerul Sănătății fără date de identificare se clasează. Și o sesizare obișnuită la Consiliul etic are nevoie de date de identificare pentru un răspuns individual.

Pot cere o a doua consultație plătită de asigurări?

Dacă ești asigurat, ai dreptul la o a doua consultație plătită de sistemul de asigurări atunci când este justificată. Dreptul la o altă opinie medicală nu înseamnă că orice consultație aleasă este plătită automat.

Surse verificate la 8 noiembrie 2026: Legea nr. 3/2021 privind infecțiile asociate asistenței medicale; Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.101/2016; Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003; Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.410/2016; Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.502/2016; Legea nr. 95/2006 și normele privind răspunderea civilă medicală; Ordonanța Guvernului nr. 27/2002; Ministerul Sănătății; NHS; Organizația Mondială a Sănătății; MedlinePlus.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, dintr-o bancă de imagini.