Asasinarea lui Robert Kuzovkov ridică miza pentru Polonia și NATO. Ce ar însemna dacă ordinul a venit din Rusia

Artistul rus Robert Kuzovkov, cunoscut sub pseudonimul Semyon Skrepetsky, a fost împușcat mortal luni, 10 iunie, lângă locuința sa din Biała Podlaska, Polonia, iar premierul polonez Donald Tusk a spus miercuri, la Varșovia, că toate indiciile duc spre ipoteza unei crime politice.

Mai precis, procurorii polonezi au anunțat marți că victima a fost abordată în jurul orei 9:45 de un bărbat neidentificat, care a tras de două ori asupra lui, apoi l-a împușcat încă de trei ori de aproape și a fugit. Robert Kuzovkov a murit pe loc, din cauza rănilor la cap, piept și spate. Până acum, autoritățile nu au identificat public trăgătorul și nu au prezentat dovezi care să lege direct crima de statul rus.

Miza depășește cazul penal. Dacă ancheta va demonstra că ordinul a venit din Rusia, Polonia ar vorbi despre o operațiune de tip extrateritorial pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, iar acuzația formulată deja de Donald Tusk, aceea de „terorism de stat”, ar muta dosarul din registrul unei crime individuale în cel al securității europene. Pentru România și celelalte state de pe flancul estic, precedentul contează: ar însemna că opozanții Kremlinului rămân vulnerabili chiar și după refugierea în Uniunea Europeană.

Skrepetsky era cunoscut pentru lucrările sale critice la adresa conducerii de la Moscova. Procurorii polonezi au precizat marți că artistul „a exprimat critici la adresa politicilor actuale ale autorităților ruse” prin arta sa. El a realizat portrete nefavorabile ale lui Vladimir Putin, ale liderului cecen Ramzan Kadîrov și ale altor oficiali ruși de rang înalt. Una dintre lucrări îl înfățișa pe Putin în brațele lui Iosif Stalin.

Ultimul gest public al artistului a vizat sărbătoarea suveranității Rusiei

Duminică, cu o zi înainte de atac, artistul a publicat pe canalul său de YouTube un videoclip filmat la Berlin, Germania, în care arăta cum aruncă un steag rusesc la coșul de gunoi înainte de 12 iunie, ziua care marchează suveranitatea Rusiei. Pentru anchetatori, un asemenea detaliu poate conta în stabilirea unui posibil mobil, fiind unul dintre ultimele sale acte publice de contestare.

Numai că, deocamdată, ancheta are mai multe necunoscute decât certitudini. Autoritățile poloneze i-au reținut inițial pe doi cetățeni belaruși, însă i-au eliberat după ce nu au găsit probe că ar fi fost implicați direct în crimă. Sursa nu precizează dacă cei doi rămân în atenția anchetei sau dacă există alți suspecți.

Donald Tusk (prim-ministrul Poloniei) a cerut prudență, deși a ridicat public miza cazului. El a declarat miercuri, la conferința de presă de la Varșovia:

„Totul indică faptul că aceasta este o crimă politică. Dar trebuie să așteptăm dovezi sau indicații mai concrete. Pentru că dacă ar fi așa, dacă ar fi fost comandată de Rusia, atunci este o chestiune extrem de gravă la nivel internațional. Ar constitui terorism de stat.”

Iar dificultatea practică a anchetei a fost rezumată tot de șeful guvernului polonez. Potrivit Independent, Tusk a admis că identificarea autorului poate fi complicată dacă a fost folosit un executant profesionist.

„Cazul este dificil. Dacă este implicat un asasin plătit, din păcate nu este ușor să identifici o astfel de persoană.”

Refuzul protecției ridică o problemă mai largă pentru statele UE

Un detaliu cu relevanță directă pentru autoritățile europene este că Skrepetsky a refuzat oferta de protecție din partea statului polonez. Asta nu mută răspunderea de pe agresor, dar arată o limită cu care se confruntă guvernele din UE: chiar și atunci când există semnale de risc, protecția depinde și de acceptul persoanei vizate.

Dar cazul deschide o discuție mai largă despre cât de expuși sunt criticii Kremlinului aflați în exil. Din 2022, anul invaziei ruse în Ucraina, Moscova a fost acuzată că ar fi încercat să-și asasineze opozanții în străinătate, inclusiv activiști exilați în Franța și Lituania. Au existat și acuzații privind comploturi în Germania care vizau șeful unui furnizor german de arme pentru Ucraina și un oficial militar ucrainean.

În același registru, autoritățile poloneze au arestat în 2024 un bărbat care ar fi fost parte a unui complot pentru asasinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Tot în 2024, un pilot de elicopter rus care a dezertat a fost ucis în Spania, iar principalii suspecți ar fi fost operativi ruși. Ambele cazuri sunt relevante ca precedent, însă nu reprezintă dovadă pentru dosarul din Biała Podlaska.

Ce ar urma dacă ancheta ar lega direct crima de Moscova

Dacă procurorii polonezi vor găsi o legătură directă cu statul rus, consecințele nu s-ar opri la o reacție bilaterală între Varșovia și Moscova. Un asemenea dosar ar putea duce la presiuni pentru măsuri de securitate sporite în statele UE, la reevaluarea protecției oferite opozanților ruși și la un nou val de tensiuni diplomatice între Occident și Kremlin. Pentru state precum România, aflate în proximitatea războiului din Ucraina, implicația practică este simplă: riscurile hibride atribuite Rusiei nu s-ar limita la propagandă, sabotaj sau spionaj, ci ar include și violență directă pe teritoriul aliat.

Și există și un fundal politic mai larg. Vladimir Putin se află sub presiune internă și militară: indicatorul de încredere în el a coborât la 29,5%, cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei, iar Kremlinul a decis suplimentarea armatei cu încă 10.000 de soldați, a doua măsură de acest fel. Aceste date nu explică automat crima din Polonia, dar arată climatul în care opoziția față de regimul de la Moscova a devenit tot mai riscantă.

Deocamdată, faptul verificat rămâne acesta: anchetatorii polonezi caută bărbatul neidentificat care l-a împușcat pe Robert Kuzovkov luni, 10 iunie, la ora 9:45, lângă casa sa din Biała Podlaska.