ASF: Risc de decuplare între evaluarea de piață a activelor și evoluția economiei reale
„Conform analizei recente realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, se estimează că economia României va suferi o contracție de 4,2% în acest an comparativ cu 2019. Această scădere este influențată de declinul activității în sectoare precum industria (-9,1%), agricultura (-21,2%) și serviciile (-2%).
Prognozele emise de Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană susțin, de asemenea, o scădere a economiei românești, estimând o contracție de 4,8% și, respectiv, 5,2% pentru sfârșitul anului în curs, în raport cu 2019.
În același timp, deficitul bugetar este prevăzut să ajungă la 96 miliarde lei, reprezentând 9,1% din PIB, conform proiectului de rectificare bugetară. Această nouă estimare se bazează pe anticiparea unei scăderi economice de 4,2% în acest an.
Diferența de 5 miliarde lei față de estimarea anterioară de deficit bugetar, de 91 miliarde lei (8,6% din PIB), reflectă în principal veniturile care nu vor fi încasate din cauza extinderii facilității fiscale de amânare a obligațiilor fiscale până pe 25 decembrie.
Pe baza execuției bugetare actuale, Ministerul Finanțelor propune o rectificare de 9% din PIB, echivalentă cu 96 miliarde lei, având în vedere că se estimează că nu vor fi încasate 4,2 miliarde lei până la finalul anului.
Această sumă de 4,2 miliarde lei reprezintă venituri pierdute din cauza extinderii facilității care permite firmelor să amâne, fără penalități sau dobânzi, plata obligațiilor fiscale.
Impactul pandemiei COVID-19 a fost semnificativ asupra economiilor din Uniunea Europeană. De exemplu, se estimează că Spania va înregistra o scădere economică de 12,4% la sfârșitul acestui an, conform Comisiei Europene, în timp ce economia Italiei se va contracta cu aproape 10% comparativ cu 2019.
De asemenea, piețele bursiere europene au înregistrat o reacție negativă în data de 18 noiembrie, din cauza temerilor legate de creșterea cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2, care ar putea afecta redresarea economică, în ciuda unor vești pozitive legate de progresele în dezvoltarea vaccinului împotriva COVID-19.
Riscuri pe piețele financiare europene
Conform raportului emis de ESMA privind riscurile pentru valorile mobiliare din UE, persistă riscul de decuplare între evaluarea de piață a activelor și evoluția economică reală. În trimestrul al treilea din 2020, piețele financiare din UE au continuat să se redreseze, iar prețurile acțiunilor au crescut semnificativ.
Se observă o diferențiere puternică pe piețele financiare, cu sectorul instrumentelor cu venit fix înregistrând creșteri de prețuri în diverse segmente, inclusiv piețele emergente și cele cu randamente ridicate. Retrogradările de rating de credit au încetinit, iar fondurile de investiții au beneficiat de intrări de capital, în special în sectorul obligațiunilor. Aceste tendințe subliniază riscul continuu al decuplării între prețurile activelor și fundamentele economice.
În același timp, nivelul de stres în sistemul financiar european, conform indicatorului compozit calculat de Banca Centrală Europeană, a crescut comparativ cu săptămâna precedentă, ceea ce sugerează că pandemia COVID-19 afectează din ce în ce mai mult economiile europene.
Raportul săptămânal privind tendințele și riscurile pe piețele financiare, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, oferă o analiză detaliată a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri, atât la nivel local, cât și global.
Pentru mai multe informații despre riscurile și tendințele actuale pe piețele financiare, consultați ediția nr. 46/18.11.2020 a Raportului Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, disponibil AICI.”
