Asumarea răspunderii pe legile din PNRR poate aduce banii europeni mai repede. Ce riscă Guvernul în Parlament

Guvernul ia în calcul să își asume răspunderea în Parlament pe întregul pachet legislativ legat de PNRR, inclusiv pe noua lege a salarizării, înainte de termenul de 31 august, a declarat Dragoș Pîslaru (ministru interimar), fără să anunțe încă forma finală a proiectelor și nici calendarul exact al sesiunii extraordinare.

Pe scurt, Executivul încearcă să câștige timp acolo unde procedura parlamentară obișnuită riscă să îl piardă. Din întregul pachet de legi PNRR, patru sunt deja în procedură parlamentară, dar Guvernul discută acum varianta mai rapidă a asumării răspunderii pe tot setul de reforme, tocmai pentru a respecta termenul-limită din 31 august.

Miza este dublă. Politic, asumarea răspunderii este procedura prin care Guvernul leagă adoptarea unui proiect de propria sa supraviețuire, ceea ce poate duce la depunerea unei moțiuni de cenzură. Economic și bugetar, în același pachet intră și legea salarizării, adică actul care poate schimba grilele de plată pentru angajații din sectorul public, într-un moment în care bugetarii nu au încă date clare despre cine câștigă, cine pierde și care va fi costul total pentru finanțele statului.

Dragoș Pîslaru a spus că lucrul la legea salarizării a continuat, chiar dacă tema a ieșit mai puțin din spațiul public în ultima perioadă. Ministrul interimar a explicat că au avut loc consultări noi cu structurile administrației locale, categorie direct interesată fiindcă o mare parte din personalul plătit din fonduri publice lucrează în primării, consilii județene și instituții subordonate.

„Legea salarizării, în ciuda faptului că n-am mai comunicat public, am continuat să lucrăm la ea.”

Potrivit Mediafax, Dragoș Pîslaru a precizat că au existat discuții cu Uniunea Consiliilor Județene, cu Asociația Municipiilor și cu Asociația Comunelor din România. Asta arată că Executivul încearcă să obțină sprijin măcar de la nivelul administrației locale înainte de a împinge proiectul într-o procedură accelerată.

„Am avut o nouă discuție cu Uniunea Consiliilor Județene, cu Asociația Municipiilor și cu Asociația Comunelor din România. Lucrăm în continuare.”

Noua formă a legii salarizării este anunțată pentru săptămâna viitoare

Guvernul promite o variantă „mult îmbunătățită” a legii salarizării în săptămâna următoare. Numai că, până acum, nu au fost prezentate modificările concrete. Nu este anunțat nici costul estimat, nici lista categoriilor care ar urma să beneficieze de creșteri sau să fie afectate de eventuale corecții.

Pentru salariații din sectorul public, această lipsă de detalii contează mai mult decât formula procedurală aleasă de Guvern. Fără textul proiectului, nu se poate evalua impactul asupra veniturilor individuale. Fără un cost bugetar, nu se poate măsura presiunea pe finanțele publice. Iar fără aceste două repere, orice dezbatere politică rămâne incompletă.

Dragoș Pîslaru a formulat astfel ținta imediată a Executivului:

„Speranța mea este ca, în săptămâna care urmează, să putem propune o formă mult îmbunătățită pentru acest proiect de lege. Este o reformă importantă și sper în continuare să o facem.”

Dar lipsesc încă răspunsurile pe care le așteaptă bugetarii și autoritățile locale: ce se schimbă în grile, cum se face etapizarea și cât costă aplicarea. Informațiile disponibile până acum nu precizează nici dacă proiectul va merge separat în consultare publică înainte de asumarea răspunderii.

Asumarea răspunderii scurtează traseul legislativ, dar deschide un risc politic

Varianta preferată la nivel guvernamental pare să fie, în acest moment, asumarea răspunderii pe întreg pachetul PNRR. Procedura este mai rapidă decât dezbaterea clasică în Parlament, ceea ce poate ajuta România să bifeze la timp reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Și aici apare calculul politic. Dacă Executivul merge pe această cale, opoziția poate răspunde cu o moțiune de cenzură. Nu a fost anunțată până acum o reacție oficială a partidelor parlamentare și nici dacă există deja negocieri pentru susținerea unui asemenea demers.

Dragoș Pîslaru a spus explicit că aceasta este direcția spre care se merge:

„Cred că în acest moment ne îndreptăm din ce în ce mai clar către opțiunea de asumare a răspunderii unui guvern cu puteri depline pe tot pachetul de PNRR.”

Iar ministrul interimar a adăugat că procedura poate fi făcută rapid, într-o sesiune extraordinară a Parlamentului: „Acest lucru se poate face într-o sesiune extraordinară a Parlamentului. Este timp suficient să o faci înainte de 31 august.”

Termenul de 31 august împinge Guvernul spre o soluție rapidă

Calendarul este cheia întregii operațiuni. Patru legi din pachetul PNRR sunt deja în procedură parlamentară, însă Guvernul consideră că ritmul actual nu oferă suficientă siguranță pentru închiderea întregului set de reforme până la 31 august. De aici și schimbarea de strategie.

Dar această accelerare are un cost de transparență. O procedură de asumare a răspunderii reduce spațiul pentru amendamente și pentru dezbatere parlamentară extinsă, exact într-un dosar care privește direct salarizarea în sistemul public și, indirect, cheltuielile bugetare ale statului.

Nu este anunțat încă ce alte legi intră, nominal, în pachetul pe care Guvernul ar urma să își asume răspunderea. Nu a fost comunicată nici data exactă a eventualei sesiuni extraordinare a Parlamentului și nici forma finală a proiectului de lege a salarizării. Singurul reper ferm indicat de Executiv rămâne termenul de 31 august.