Avertisment dur de la instanța supremă pentru Guvern. Ce se ascunde în spatele cifrelor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) acuză direct Executivul că manipulează datele financiare privind datoriile statului către sistemul judiciar, într-o încercare de a ascunde problemele economice reale. Într-o ieșire publică rară, instanța supremă a denunțat marți o campanie guvernamentală de stigmatizare a magistraților.

Dincolo de declarațiile tăioase, miza reală este controlul asupra bugetului justiției și justificarea unor viitoare măsuri de austeritate. Când Palatul Victoria arată cu degetul spre sumele uriașe datorate magistraților, executivul pregătește de fapt terenul pentru noi amânări de plăți, transferând costul politic al deficitului bugetar pe umerii puterii judecătorești. E drept că sumele sunt mari, dar cine a generat această notă de plată?

Rădăcina datoriilor istorice

Tensiunile dintre Guvern și sistemul judiciar (accentuate puternic anul trecut în timpul dezbaterilor pe legea pensiilor) se mută acum pe restanțele salariale. Așa cum a relatat Adevarul într-o sinteză publicată recent, sumele invocate public nu sunt deloc privilegii noi acordate peste noapte. Ele reprezintă dobânzi și penalități acumulate pentru că statul a refuzat, timp de peste 15 ani, să execute hotărâri judecătorești definitive.

RecomandăriAvertisment dur pe scena politică. negocierile pentru noul Guvern

Și tocmai aici intervine nemulțumirea judecătorilor.

„Magistrații resping campania de stigmatizare dusă de Guvern pentru deturnarea vinovăției privind degradarea nivelului de trai al populației în contextul afirmațiilor lansate recent în spațiul public de reprezentanți ai Guvernului, prin care sunt vehiculate cifre alarmiste privind pretinse datorii față de sistemul judiciar. Considerăm necesară o clarificare fermă și responsabilă, întrucât aceste prezentări trunchiate și lipsite de context juridic și bugetar riscă să inducă grav în eroare opinia publică și să afecteze încrederea în justiție” – Comunicat oficial, Înalta Curte de Casație și Justiție

Instanța explică mecanismul administrativ prin care s-a ajuns la aceste sume uriașe. „Debitului principal, mare mai redus, i s-au adăugat constant accesorii generate exclusiv de întârzierea executării, motiv pentru care cuantumul acestora este într-o permanentă dinamică ascendentă și dificil de evaluat cu exactitate. Situații similare au existat și în cazul altor categorii profesionale din sectorul public, precum profesorii sau polițiștii”, arată magistrații.

RecomandăriAvertisment de la Guvern privind PNRR. Tanczos Barna aruncă responsabilitatea crizei pe PSD.

Acuzații de manipulare a opiniei publice

Dar judecătorii merg mai departe și acuză un plan deliberat al decidenților politici. „Cifrele vehiculate sunt prezentate într-o manieră exagerată și fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii”, se arată în documentul oficial.

Iar scopul final ar fi slăbirea independenței sistemului. ÎCCJ susține că, „în realitate, se încearcă legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independența financiară a magistraturii și vulnerabilizează puterea judecătorească”. Magistrații amintesc că aceeași strategie de comunicare a fost folosită și în cazul pensiilor, unde o percepție negativă cultivată deliberat a justificat tăieri bugetare. Până la urmă, atrag atenția judecătorii: „Or, independența justiției nu este un privilegiu al magistratului, ci garanția constituțională a cetățeanului că actul de justiție se realizează de către judecători independenți, feriți de orice formă de presiune sau condiționare, inclusiv prin vulnerabilizare economică”.

Demonizarea sistematică a magistraților și transformarea lor în ținte publice, punctează instanța, „nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor, ci urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației”. Un prim semnal de alarmă fusese deja lansat tranșant: „ÎCCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției”.

„Reafirmăm prin prezenta că Înalta Curte de Casație și Justiție va utiliza toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției, în conformitate cu exigențele statului de drept potrivit standardelor europene care consacră necesitatea unei reale independențe, inclusiv sub aspectul autonomiei financiare a autorității judecătorești” – Comunicat oficial, Înalta Curte de Casație și Justiție

Următorul pas procedural aparține Ministerului Finanțelor, care trebuie să decidă cum va gestiona aceste titluri executorii la viitoarea rectificare bugetară. Până când Guvernul va pune pe masă cifrele exacte defalcate, rămâne neclar dacă plățile vor fi eșalonate din nou sau dacă blocajul instituțional se va adânci printr-o nouă ordonanță de urgență.

RecomandăriAvertisment dur pe tema reactoarelor de la Doicești. Ce se ascunde în spatele deciziei