Avertisment dur de la ONU. Lumea are 6 luni să evite o criză alimentară majoră

Agenția ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a lansat un semnal de alarmă clar privind securitatea alimentară globală. Lumea are la dispoziție o fereastră de doar șase luni pentru a preveni o criză severă a prețurilor la alimente, declanșată de blocarea Strâmtorii Hormuz.

Dincolo de cifre, miza reală este stabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare. Închiderea acestei rute strategice nu este o simplă perturbare temporară, ci un șoc sistemic. Iar efectul de domino nu ocolește România. Când prețul gazelor crește la nivel european pe fondul blocajelor din Orientul Mijlociu, costul îngrășămintelor explodează, iar asta se traduce matematic în prețuri mai mari la raft în supermarketurile de la noi.

Șocul prețurilor și efectul de cascadă

Spre deosebire de crizele anterioare, actuala situație lovește simultan mai multe sectoare. Totul a escaladat la sfârșitul lunii februarie, când strâmtoarea s-a închis. Prețurile gazelor au crescut imediat, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au înăsprit, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024. Într-o analiză publicată recent de Antena3 se arată că șocul se va desfășura în etape clare. Scumpirea energiei trage după sine prețul îngrășămintelor și al semințelor, ceea ce face recoltele mai costisitoare.

„Începeți să gândiți serios despre cum să creștem capacitatea de absorbție a țărilor, cum să le sporim reziliența la acest blocaj, astfel încât să începem să minimizăm impacturile potențiale.” – Maximo Torero, economist-șef al FAO

Deciziile pe care guvernele și agricultorii le iau acum referitor la importuri și alegerea culturilor vor dicta dacă prețurile vor crește brusc la finalul acestui an sau la începutul lui 2027.

RecomandariAvertisment AIE – lumea riscă cea mai gravă criză energetică din ultimii 50 de ani

Răspunsul controversat al Europei

Țările din Asia, Africa și America Latină sunt cele mai expuse, deoarece depind istoric de îngrășămintele din Orientul Mijlociu. Dar nici Uniunea Europeană nu are o misiune ușoară. Bruxelles-ul refuză să elimine taxa de carbon la frontieră (CBAM) pentru importuri și menține tarifele suplimentare pentru îngrășămintele din Rusia și Belarus. Care este planul de rezervă? Să folosească mai mult bălegar de vacă și deșeuri agricole. E drept că reciclarea sună bine pe hârtie, însă fermierii europeni sunt profund dezamăgiți de această abordare strict de reglementare pe termen lung.

RecomandariAvertisment dur pentru România. banii statului în următoarele luni

Planul oficial al Comisiei Europene pentru consolidarea aprovizionării urmează să fie prezentat marți. Până atunci, rămâne neclar cum va reuși Europa să compenseze deficitul uriaș de îngrășăminte industriale doar prin reciclarea deșeurilor agricole, într-un moment în care timpul expiră rapid.