Bacteriile intestinale ar putea oferi indicii despre îmbătrânirea creierului, arată un studiu

Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), din cadrul UCLA Health, a găsit o asociere între un creier care pare mai îmbătrânit decât vârsta persoanei și anumite bacterii și substanțe produse în intestin. Legătura a fost observată în grupul pentru care au fost analizate și probe de scaun.

Cercetătorii au examinat scanările cerebrale ale aproape 1.500 de adulți, împărțiți în trei grupuri separate, potrivit ScienceDaily. Cercetarea, publicată în revista eBioMedicine, a inclus adulți tineri și de vârstă mijlocie, în general sănătoși.

Indicele compară vârsta estimată a creierului cu vârsta persoanei

Scanările au urmărit modul în care diferite regiuni cerebrale comunică între ele când participanții sunt în repaus. Pe baza acestor tipare de comunicare, echipa a construit un model informatic care estima vârsta fiecărui participant.

Diferența dintre această estimare și vârsta cronologică a primit numele de indice de îmbătrânire cerebrală, Brain Aging Index (BAI). Astfel, măsurătoarea arată dacă tiparele cerebrale corespund unei vârste mai mari decât cea reală.

În toate cele trei grupuri, participanții cu un creier aparent mai îmbătrânit au avut, în general, rezultate mai slabe la testele de memorie de lucru și funcții executive. Aceste capacități permit păstrarea informațiilor în minte, menținerea atenției, planificarea și organizarea.

Un indice mai mare a fost asociat și cu mai multe simptome de depresie raportate de participanți. Tiparele observate implicau în mod repetat regiuni cerebrale legate de memorie și de procesele prin care oamenii se gândesc la ei înșiși și la propriile experiențe.

Analizele intestinale au identificat asocieri într-un singur grup

Probele de scaun au permis examinarea microbiomului intestinal, adică a comunității de microorganisme din intestin, și a metaboliților, substanțe rezultate din procesele metabolice. Un BAI mai mare a fost asociat cu anumite bacterii și cu următoarele semnale chimice:

• unele molecule de grăsime;
• un compus asociat colesterolului;
• niveluri mai mici ale hormonului estetrol.

Căile biologice asociate acestor semnale implicau:

• sistemul imunitar;
• funcționarea vaselor de sânge;
• comunicarea dintre celulele cerebrale;
• procesele prin care celulele produc energie.

Studiul este transversal, adică examinează asocierile fără să urmărească evoluția participanților în timp. Rezultatele nu demonstrează că bacteriile intestinale provoacă îmbătrânirea creierului.

Cercetarea extinde observațiile la adulți mai tineri

Scanările sunt folosite de ani pentru estimarea unei vârste cerebrale care poate diferi de cea cronologică. Cercetările anterioare asociaseră un creier aparent mai îmbătrânit cu memorie mai slabă, dificultăți de gândire și schimbări ale dispoziției, dar vizau în principal adulți mai în vârstă sau persoane cu afecțiuni neurologice.

Lucrarea Brain-gut crosstalk associated with brain ageing in young and mid-life adults: a multicohort cross-sectional study a apărut în eBioMedicine în 2026, volumul 132, articolul 106468, cu identificatorul DOI 10.1016/j.ebiom.2026.106468.

Despre posibilitatea identificării mai timpurii a riscului de declin cognitiv sau al dispoziției, Church a explicat: „Prin corelarea acestor schimbări timpurii ale creierului cu microbiomul intestinal și metaboliții săi, începem să identificăm căi biologice care ne-ar putea ajuta, în cele din urmă, să înțelegem cine poate fi expus riscului și, mai ales, unde am putea interveni pentru a sprijini o îmbătrânire mai sănătoasă a creierului. Aceasta deschide, în cele din urmă, posibilitatea de a cerceta dacă intervențiile asupra sănătății intestinale ar putea, într-o zi, să sprijine o îmbătrânire mai sănătoasă a creierului.”