vineri, 19 iunie 2026 Moscow14°CParțial noros

Caută în Jurnalul Național

Externe

Bardella caută sprijin în Polonia pentru a reface dreapta suveranistă. Ce poate pierde UE dacă planul reușește

Diana Barbu · 19 iunie 2026 · Actualizat: 05:12
Bardella caută sprijin în Polonia pentru a reface dreapta suveranistă. Ce poate pierde UE dacă planul reușește

Jordan Bardella, liderul Adunării Naționale din Franța, a mers în Polonia într-un moment în care își caută sprijin politic dincolo de propriul grup european, înainte de o decizie-cheie a justiției franceze, așteptată pe 7 iulie, care poate redesena cursa prezidențială din 2027.

Vizita de la Varșovia, Polonia, a venit după pierderea celui mai important aliat european al formațiunii sale, Viktor Orbán, învins la urne la începutul acestui an. Pentru Bardella, miza nu este doar o fotografie de protocol, ci refacerea unei rețele de partide naționaliste și conservatoare care să poată influența regulile UE în teme concrete: migrație, reglementări economice și raportarea la suveranitatea statelor.

La parlamentul polonez, Bardella a descris deplasarea drept începutul unei strategii mai largi. Liderul francez a spus că aceasta este „un pas cheie într-o serie de călătorii europene”. Iar într-o altă declarație, făcută în Polonia, a adăugat că „mulți din Uniunea Europeană vor fi aliați, inclusiv cei pe care nu-i suspectezi”.

Șeful de cabinet al președintelui polonez Karol Nawrocki, Paweł Szefernaker, a publicat pe X un mesaj după întâlnirea celor doi, în care a vorbit despre „o conversație foarte bună despre viitorul Europei, securitate și rolul statelor suverane în comunitatea europeană”.

Bardella încearcă să înlocuiască sprijinul pierdut după căderea lui Orbán

Mutarea are o logică politică limpede. După reculul lui Viktor Orbán, care fusese un sprijin major pentru extrema dreaptă franceză la nivel european, Bardella caută alți poli de influență. Țintele menționate sunt președintele polonez Karol Nawrocki și prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni.

Potrivit Politico, liderul francez a încercat în Polonia să lege contacte atât cu partide aflate deja lângă Adunarea Națională în Parlamentul European, cât și cu formațiuni din grupul conservator asociat Giorgiei Meloni. Formula sa a fost explicită: „Construim legături cu mai multe partide politice poloneze. Unele stau alături de noi în Parlamentul European, în timp ce altele fac parte din grupul conservator al Giorgiei Meloni.”

Pentru România, semnalul este relevant fiindcă o astfel de apropiere poate muta centrul de greutate al dreptei europene spre o agendă mai dură pe migrație și mai ostilă reglementărilor de la Bruxelles. Asta ar însemna presiune pentru schimbarea priorităților UE, inclusiv în dosare economice și de politică externă.

După vizita la birourile Frontex din Varșovia, Bardella a prezentat adoptarea recentă a Regulamentului UE privind Returnările în Parlamentul European drept o victorie strategică pentru partidul său. Mesajul este important fiindcă arată ce vrea să capitalizeze politic: măsuri europene mai dure pe controlul migrației, într-un moment în care acest subiect rămâne central pentru partidele naționaliste.

Relația cu Polonia rămâne complicată din cauza trecutului pro-Kremlin al partidului francez

Numai că apropierea de dreapta poloneză are o limită veche și sensibilă: Rusia. Relațiile dintre Adunarea Națională și partidul polonez Lege și Justiție, PiS, au fost ani la rând tensionate, pentru că PiS a avut o poziție fermă față de Kremlin, în timp ce extrema dreaptă franceză a fost considerată, în trecut, prietenoasă cu Moscova.

În 2017, Jarosław Kaczyński, liderul PiS, rezuma ruptura într-o formulă tăioasă: „Suntem la fel de mult în comun cu doamna Le Pen ca și cu domnul Putin.” Chiar dacă Bardella s-a distanțat public de figurile pro-Kremlin din partidul său, această moștenire rămâne un test pentru orice alianță mai adâncă în Europa Centrală și de Est.

Dar relațiile s-au mai încălzit sub fostul premier Mateusz Morawiecki, care a găzduit-o pe Marine Le Pen la cină la Varșovia în 2021. Vizita actuală arată că Bardella încearcă să ducă acel proces mai departe, fără să renunțe la agenda sa radicală despre UE.

În imaginile publicate de partea poloneză apare și accentul pus pe cooperarea bilaterală. Paweł Szefernaker a scris pe X că „Polonia și Franța împărtășesc multe provocări comune, precum și numeroase oportunități de cooperare”, fără să detalieze însă ce proiecte concrete au fost convenite.

Ce urmărește Bardella înainte de 7 iulie și de alegerile din 2027

Bardella a legat direct aceste contacte de o ambiție europeană mai mare. Într-un interviu, el a spus: „Ambiția noastră este să gândim la scară mare și să construim o nouă arhitectură europeană capabilă să abordeze marile provocări ale secolului XXI și vom avea, cu siguranță, nevoie de cel mai mare grup posibil.”

Acest obiectiv are și o miză internă, în Franța. Pe 7 iulie, o curte de apel franceză urmează să decidă în dosarul condamnărilor lui Marine Le Pen pentru deturnare de fonduri și al interdicției electorale de cinci ani. Dacă situația mentorului său rămâne neschimbată, Bardella ar putea deveni opțiunea principală a partidului pentru prezidențialele din 2027.

Sondajele îl arată deja câștigând primul tur și învingând la limită candidați centriști în turul al doilea. Fără procente publicate până acum, comparația rămâne politică, nu statistică: Bardella nu mai este doar liderul partidului, ci un posibil candidat cu profil prezidențial, care încearcă să demonstreze că poate construi alianțe externe, nu doar opoziție internă.

Și a mai transmis un semnal către conservatorii tradiționali din vestul Europei. Bardella a spus că vede „un teren comun” cu cancelarul conservator al Germaniei, Friedrich Merz, pe relaxarea reglementărilor și reducerea migrației. Asta sugerează că încearcă să iasă din izolarea clasică a extremei drepte și să împingă teme proprii în conversația dreptei mainstream.

Polonia este terenul de test înaintea unui nou ciclu politic european

În plan local, vizita are loc pe fondul conflictului politic dintre președintele Karol Nawrocki și premierul pro-UE Donald Tusk, înaintea alegerilor parlamentare poloneze de anul viitor, unde PiS speră să revină la putere. O apropiere între Bardella, PiS și alte formațiuni naționaliste ar conta mai mult aici decât într-o simplă deplasare bilaterală.

În același timp, Bardella s-a întâlnit la Varșovia și cu aliatul oficial al partidului său, Confederația Libertate și Independență, alături de care se află în Parlamentul European. El a participat și la o ceremonie de comemorare la Mormântul Soldatului Necunoscut din Varșovia împreună cu liderul formațiunii, Krzysztof Bosak.

Deocamdată, partea poloneză nu a anunțat răspunsuri concrete la propunerea unei arhitecturi comune a dreptei europene, iar poziția exactă a Giorgiei Meloni față de apelul lui Bardella pentru „cel mai mare grup posibil” nu a fost anunțată public. Primul termen politic clar rămâne 7 iulie, când decizia curții de apel franceze poate stabili dacă Bardella intră oficial în linie dreaptă pentru prezidențialele din 2027.