Un denunț acoperă peste patru ani de acțiuni atribuite Dianei Șoșoacă
Un interval de peste patru ani este invocat într-un denunț penal pentru trădare. Perioada se întinde din martie 2022 până în iunie 2026. Denunțul a fost depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva europarlamentarului Diana Șoșoacă. Sesizarea, semnată de Adrian Băzăvan și Asociația „Lupii Tricolori”, cere și analizarea în subsidiar a infracțiunii de comunicare de informații false.
Parchetului General i se solicită începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea de trădare, prevăzută de articolul 394 din Codul Penal. Urmărirea penală in rem vizează fapta, nu o persoană pusă deja sub acuzare.
Textul denunțului reunește întâlniri cu oficiali ruși, inițiative legislative și declarații publice considerate proruse. Potrivit Adevărului, documentul se bazează pe informații publice din ultimii patru ani și susține existența unei conduite constante.
„Faptele expuse în continuare rezultă din surse publice, indicate în cuprinsul prezentei și centralizate în opisul de înscrisuri anexat. Ele conturează, pe o perioadă de peste patru ani (martie 2022-iunie 2026), un tipar de conduită constant, unidirecțional și sistematic de intrare în legătură cu reprezentanți oficiali ai Federației Ruse și cu instrumente media ale statului rus, în contextul războiului de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei (…) și al amenințărilor directe la adresa securității naționale a României”, se arată în denunț.
Conduita pro-Rusia invocată în denunț
Printre episoadele enumerate apare întâlnirea din 30 martie 2022, de la București, cu ambasadorul rus Valeri Kuzmin, la care au participat și deputații Dumitru Coarnă, Mihai Lasca și Francisc Tobă. Denunțul arată că atunci a fost propus un plan de pace numit „Pacea de la București”.
Documentul mai menționează participarea constantă a Dianei Șoșoacă la recepțiile Ambasadei Federației Ruse, la datele de 3 noiembrie 2022, 11 februarie 2023, 4 mai 2023, 12 iunie 2024, 12 iunie 2025 și 9 mai 2026. Aceste apariții sunt folosite de semnatari ca parte a argumentației privind continuitatea conduitei reclamate.
În martie 2023, Diana Șoșoacă a depus un proiect de lege care viza denunțarea tratatului cu Ucraina și anexarea de către România a unor teritorii ucrainene: Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Bugeacul, Maramureșul istoric și Insula Șerpilor. Iar în iunie 2024, în ultima zi de mandat ca senator, a depus o cerere pentru organizarea unui referendum privind ieșirea României din NATO.
Cel mai recent episod invocat este participarea din iunie 2026 la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde, potrivit denunțului, i s-a adresat direct președintelui rus Vladimir Putin.
„În cadrul sesiunii plenare, aceasta i s-a adresat direct președintelui Federației Ruse, declarând, între altele, că «românii nu vă urăsc», că românii «vor pace cu Rusia», că poporul român nu dorește să ajute Ucraina «nici cu bani, nici cu arme», că România ar fi «condusă de Bruxelles», că România «nu are președinte», precum și că «vrem să cooperăm cu Rusia. Nu suntem inamici», exprimându-și admirația față de Federația Rusă”, se arată în denunț.
De ce mută cazul din registrul politic în cel penal
Sesizarea ridică acuzația de trădare, una dintre cele mai grave infracțiuni din Codul Penal, împotriva unui europarlamentar român în funcție. Astfel, disputa nu mai privește doar declarații publice, ci felul în care un șir de acțiuni este prezentat în fața procurorilor ca posibilă faptă penală.
Greutatea dosarului vine și din faptele invocate: contacte cu reprezentanți ai Federației Ruse la București, participări la evenimente ale ambasadei ruse, o inițiativă legislativă privind teritorii ale Ucrainei, o cerere de referendum pentru ieșirea din NATO și declarații făcute la Sankt Petersburg în fața lui Vladimir Putin. Această combinație mută discuția spre raportul dintre libertatea discursului politic și acuzațiile care ating securitatea națională.
Miza juridică este mare. O eventuală începere a urmăririi penale ar reprezenta un caz fără precedent pentru un europarlamentar român în funcție. Ar alimenta și dezbaterea publică despre limitele discursului politic și securitatea națională.
