Băsescu răspunde tranșant dacă Iranul are arma nucleară și explică scutul Deveselu
Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat fără echivoc că Iranul nu deține în prezent arma nucleară, explicând că decizia de a amplasa scutul antirachetă de la Deveselu a fost o investiție făcută la momentul potrivit. Într-o intervenție la România TV, Băsescu a detaliat cum funcționează sistemul și de ce acesta a fost necesar pentru securitatea României și a Europei.
O decizie luată la timp
Decizia de a aduce scutul antirachetă la Deveselu a fost luată în 2011. La acea vreme, lucrurile stăteau puțin diferit. Iranul nu avea încă rachete balistice, însă le avea în programul de dezvoltare. Fostul șef al statului și-a amintit discuțiile purtate pe această temă chiar cu Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al SUA.
„Îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă ajungeam azi cu un Iran care avea rachete balistice și scutul de la Deveselu nu exista”, a declarat Traian Băsescu. Iar sincronizarea a fost perfectă. Scutul a intrat în funcțiune exact în momentul în care dotarea militară a Iranului a început să justifice pe deplin existența lui.
Cum funcționează, pe bune, sistemul
Dar v-ați gândit vreodată cum anume ne apără acest scut? Băsescu a oferit și o explicație tehnică, pentru a clarifica diferențele esențiale între diversele sisteme de apărare. Rachetele care ar putea viza România și, prin extensie, Europa, sunt de un anumit tip. Acestea se distrug în spațiu, la altitudini impresionante, între 150 și 500 de kilometri, în timp ce se deplasează cu o viteză amețitoare de 16.000 de kilometri pe oră. Racheta care face posibil acest lucru este modelul SM-2, aflată în dotarea bazei de la Deveselu.
Prin comparație, rachetele iraniene care au vizat recent baza turcească de la Incirlik au fost distruse mult mai jos, în atmosferă, la doar 25-30 de kilometri altitudine. Asta pentru că Turcia nu are un sistem similar cu cel de la Deveselu, acolo aflându-se doar radarul care deservește bazele din România și Polonia. Sistemul Patriot, de exemplu, este rezervat pentru ultima instanță, acționând atunci când o rachetă inamică se află la numai 20-25 de kilometri de țintă.
Răspunsul la întrebarea cheie
Are sau nu are, până la urmă, Iranul arma nucleară? Răspunsul lui Traian Băsescu a fost scurt și fără loc de interpretări.
„În momentul de față nu are. Dacă o avea, o folosea. N-am dubii”.
Numai că fostul președinte a subliniat imediat o contradicție majoră în discursul internațional. El a amintit cum Donald Trump declarase anul trecut că a distrus complet programul nuclear iranian. În schimb, acum a reieșit că Iranul era, de fapt, periculos de aproape de a avea capacitatea de a lovi chiar și Statele Unite.
O suspiciune lăsată în aer
Dincolo de analizele militare, Băsescu a lăsat să planeze o suspiciune legată de motivațiile economice ale conflictului. E drept că Statele Unite sunt cel mai mare producător de petrol din lume, iar prețul țițeiului a explodat imediat după izbucnirea crizei din Orientul Mijlociu.
Fără a duce afirmația mai departe, fostul președinte a încheiat pe un ton precaut: „N-aș vrea, Doamne ferește, asta să fie de fapt motivația de bază în intervenția făcută în Iran”.
