Activitatea economică în zona euro este susceptibilă să intre în recesiune anul viitor, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina, au precizat vineri doi importanţi oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE), anunță AFP.
„Perspectivele de creştere sunt orientate în principal în jos, în special din cauza consecinţelor economice ale războiului din Ucraina”, a precizat preşedintele BCE, Christine Lagarde într-un discurs ţinut în faţa Comitetului Monetar şi Financiar International (IMFC), instanţa politică a FMI.
În plus, Lagarde, fost director general al FMI, nu a pronunţat cuvântul recesiune, dar a subliniat că „perspectivele s-au înrăutăţit” în ultimele luni din cauza unei „inflaţii ridicate” în zona euro, care în luna septembrie a atins nivelul record de 10%. „Diminuarea efectelor redeschiderii după criza Covid-19, slăbirea cererii mondiale şi scăderea încrederii” afectează de asemenea activitatea economică în zona euro, a apreciat Lagarde. Toţi aceşti factori „sunt susceptibili să provoace o încetinire semnificativă a ritmului de creştere a PIB în zona euro, în al doilea semestru şi la începutul lui 2023″, a fost concluzia preşedintei BCE.
Banca Centrală Europeană a pus la punct, în luna septembrie a acestui an, mai multe ipoteze cu privire la creşterea economică în zona euro în 2023 şi „ceea ce consideram drept scenariul nostru pesimist se apropie de scenariul de bază”, a spus la rândul său vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, într-un interviu pentru cotidianul lituanian Verslo Zinios.
Potrivit scenariului pesimist, Produsul Intern Brut al zonei euro se va contracta cu circa 1% anul viitor, în timp ce scenariul de bază prognozează o creştere de 0,9%, conform Agerpres.
Diferenţa se datorează „modului cum evoluează livrările de energie din Rusia”, a mai spus Luis de Guindos. În scenariul de bază, 20% din livrările de energie din Rusia către zona euro vor continua să fie furnizate, faţă de o întrerupere completă în cel mai grav scenariu, care este în prezent scenariul cel mai probabil.
În concluzie, zona euro se confruntă cu „o combinaţie foarte dificilă de creştere economică slabă, inclusiv posibilitatea unei recesiuni tehnice, şi o inflaţie ridicată”, a explicat Luis de Guindos.
Înainte ca riscul de recesiune să se materializeze, BCE a început în luna iulie să majoreze, abrupt, dobânzile de referinţă pentru a-şi putea atinge mandatul de a aduce inflaţia aproape de obiectivul de 2%.
Astfel că, următoarea reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE, prevăzută a avea loc în data de 27 octombrie, ar putea să se încheie cu o nouă majorare istorică cu 0,75 de puncte de bază a dobânzilor de referinţă, la fel ca şi în luna septembrie, conform declaraţiilor mai multor bancheri şi observatori din zona euro.
