BCE și Fed, forțate de războiul din Iran să-și schimbe planurile pe dobânzi
Războiul din Iran a perturbat complet perspectivele privind viitoarele mișcări ale ratelor dobânzilor, atât în zona euro, cât și în Statele Unite. Această săptămână devine un moment cheie, deoarece Rezerva Federală (Fed) și Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să arate cum analizează noua situație economică, marcată de conflict și de creșterea prețurilor la energie. Planurile par date peste cap.
Războiul schimbă scenariul
Marea întrebare cu care se confruntă piețele acum, și la care BCE și Fed vor dori un răspuns, este cum s-a modificat perspectiva ratelor dobânzilor după izbucnirea războiului și creșterea prețurilor petrolului și gazelor naturale. În doar două săptămâni, turbulențele generate de conflict au schimbat radical scenariul anticipat de investitori pentru lunile următoare, mai ales în cazul BCE. Iar presiunea este uriașă.
Ce va face BCE? Două majorări pe masă
Instituția condusă de Christine Lagarde avea anterior previziuni de stabilitate pentru perioada următoare, cu o inflație medie estimată la 1,9% pentru 2026, 1,8% pentru 2027 și 2% pentru 2028. În acest context, piața se aștepta ca banca centrală să mențină ratele dobânzilor neschimbate în acest an. Numai că războiul a schimbat situația: vânzarea generalizată a obligațiunilor suverane din zona euro reflectă temerile investitorilor că BCE ar putea fi nevoită să majoreze ratele dobânzilor ca răspuns la o posibilă creștere a inflației.
Cum vine asta, mai exact? Scenariul considerat cel mai probabil este ca banca centrală să majoreze ratele de două ori în acest an, cu câte 25 de puncte de bază de fiecare dată. Dacă acest scenariu se confirmă, prima majorare ar putea avea loc la reuniunea din iunie, iar a doua la cea din septembrie.
Prudența și greșeala din 2011
E drept că, având în vedere prudența obișnuită a BCE și reticența de a repeta greșeala din 2011 (când sub conducerea lui Jean-Claude Trichet a fost adoptată o majorare a dobânzii considerată ulterior o eroare), este posibil ca banca centrală să opteze pentru o abordare precaută și o analiză atentă a situației. Deși incertitudinea legată de război rămâne ridicată, este de așteptat o schimbare de ton în comunicarea BCE. Analiștii Bank of America anticipează „o înăsprire a discursului” ca fiind cel mai probabil rezultat al reuniunii din această săptămână.
Fed, între inflație și presiunile lui Trump
Cazul Rezervei Federale este ceva mai complex, deoarece președintele instituției, Jerome Powell, a subliniat că deciziile sunt „dependente de date”. Această abordare îi servește și pentru a se apăra de criticile lui Donald Trump, care insistă că Fed ar trebui să reducă ratele dobânzilor și menține o presiune constantă asupra lui Powell. Piața a trecut de la anticiparea a două reduceri de 25 de puncte de bază ale dobânzii în 2026, în iunie și septembrie, la așteptarea unei singure reduceri, pe fondul temerilor legate de revenirea inflației. V-ați fi așteptat la o asemenea răsturnare de situație?
Un tipar cunoscut
Ce urmează, pe bune? Christian Scherrmann, economist-șef al DWS pentru SUA, explică faptul că „previziunile macroeconomice actualizate vor fi deosebit de interesante, mai ales cele privind inflația. Probabil vom vedea un tipar cunoscut: o inflație mai ridicată, dar schimbări minore sau inexistente în inflația de bază, pe piața muncii sau în creșterea economică.”
Cheia rămâne durata conflictului din Iran.
Și, mai ales, dacă acesta va evolua într-o nouă criză inflaționistă care va necesita intervenții suplimentare.
