BNR menține dobânda la 6,50%. Avertisment: inflația nu cedează
Verdictul Băncii Naționale a României a venit. Dobânzile nu scad. E o veste proastă pentru oricine are un credit. La prima ședință de politică monetară din an, BNR a decis: rata dobânzii-cheie rămâne la 6,50%. Mesajul transmis este însă îngrijorător, pentru că presiunea pe prețuri este departe de a se fi terminat.
Anunțul oficial a fost făcut luni, 19 ianuarie, conform Adevărul. Nu doar dobânda de referință a rămas neschimbată. La fel s-a întâmplat și cu celelalte rate: 7,50% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard) și 5,50% pe an pentru facilitatea de depozit. Pe scurt, banii nu se ieftinesc. Încă.
De ce nu scad dobânzile? Fantoma inflației bântuie România
Poziția BNR este fermă. Stabilitatea prețurilor este prioritatea absolută, chiar cu prețul unor costuri de creditare mari. Cifrele confirmă că lupta cu inflația e mai dură decât se credea, iar asta se simte direct în buzunarele românilor. Surprinzător sau nu…
Datele oficiale pictează un tablou sumbru. Să luăm rata anuală a inflației de bază CORE2 ajustat, indicatorul pe care specialiștii îl urmăresc cu sufletul la gură. Aceasta a continuat să urce în ultimul trimestru din 2025, ajungând în decembrie la 8,5%, față de 8,1% în septembrie.
Ce anume alimentează spirala prețurilor? O combinație periculoasă de factori. Dinamica salariilor, așteptările mari ale oamenilor privind viitoarele scumpiri, prețurile în creștere la produsele agroalimentare, un leu mai slab în fața euro și efectele în lanț ale majorării prețului la energie electrică. Toate acestea pun o presiune uriașă pe economie.
Cifrele care dor: Cum se vede inflația în coșul de cumpărături
Lăsând la o parte indicatorii tehnici, realitatea de la raft este dură. Rata anuală a inflației IAPC, cea relevantă la nivel european, s-a blocat la un nivel alarmant. Vorbim de 8,6% în decembrie 2025. Practic, la fel ca în septembrie.
Vine un alt semnal de alarmă. Rata medie anuală a inflației IPC a sărit la 7,3%, o creștere serioasă de la 6,1% în septembrie. Dovada clară că scumpirile nu sunt un accident, ci o tendință care sapă adânc și erodează puterea de cumpărare a tuturor. În același timp, și rata medie anuală a inflației IAPC a urcat, ajungând la 6,8% de la 5,9%.
Economia dă semne de oboseală. Contracție după o scurtă revenire
Prețurile explodează, dar motorul economiei tușește. Activitatea economică a scăzut ușor în trimestrul trei din 2025. O contracție de 0,2% față de trimestrul anterior.
Vestea e proastă, mai ales că vine după un avans de 1,1% în trimestrul doi. Această răsturnare de situație indică, în termenii BNR, o „adâncire a deficitului de cerere agregată”. Ce înseamnă asta, pe românește? Că oamenii și firmele consumă mai puțin și investesc mai puțin. Probabil de frica prețurilor și a dobânzilor mari. Un cerc vicios.
Ce soluții are BNR? Mingea e în terenul Guvernului
Banca Națională insistă că nu poate duce singură această luptă. În comunicatul oficial, Consiliul de administrație subliniază că „mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică”.
Mesajul? Clar. BNR arată indirect cu degetul spre nevoia urgentă de a atrage fondurile europene, care ar trebui să fortifice economia în fața șocurilor externe. Fără reforme reale și fără investiții masive din bani europeni, politica monetară singură nu poate rezolva problemele de fond ale României. Banca Centrală își face treaba. Acum așteaptă acțiune și de la celelalte instituții.
