Bolojan a depus coroane la Cernica la 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România
Premierul Ilie Bolojan a depus joi coroane de flori la Mănăstirea Cernica. Gestul vine în contextul în care pe 27 martie se împlinesc 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. La Cernica își dorm somnul de veci câteva personalități cheie ale Sfatului Țării, artizani ai actului istoric adoptat la Chișinău.
Omagiu pentru artizanii Unirii
În liniștea așezământului monahal, șeful Guvernului a adus un omagiu la mormintele lui Gurie Grosu, Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu și Ioan Pelivan. E drept că nu multă lume știe că acești făuritori ai Unirii odihnesc atât de aproape de Capitală. Gestul de a depune coroane de flori a fost unul de profund respect și recunoștință pentru jertfa lor.
Un moment simbolic.
Dar cine au fost, acești oameni? Ei au fost printre cei care au pus umărul la realizarea primei etape a reîntregirii naționale, un act de o importanță capitală pentru istoria noastră.
Mesajul premierului Ilie Bolojan
Ilie Bolojan a ținut să mulțumească public celor care contribuie la cinstirea memoriei acestor înaintași. La ceremonie au fost prezenți și Părintele Arhimandrit Vasile Pârjol, starețul Mănăstirii Cernica, dar și Mihai Mîțu, ambasadorul Republicii Moldova în România.
„Mulțumesc Părintelui Arhimandrit Vasile Pârjol, starețul Mănăstirii Cernica, și domnului Mihai Mîțu, ambasadorul Republicii Moldova în România, pentru dedicarea în cinstirea memoriei acestor înaintași. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii și eroii neamului nostru!”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Piatra de temelie a reîntregirii
V-ați întrebat vreodată care a fost scânteia ce a dus la România Mare? Până la urmă, lucrurile mari încep cu un prim pas curajos.
Actul Unirii Basarabiei cu România, adoptat la Chișinău acum 108 ani, este considerat de istorici prima piatră de temelie pusă la fundația reîntregirii. A fost un moment care a deschis drumul spre Marea Unire de la finalul anului 1918, iar memoria celor care l-au făcut posibil este păstrată vie și astăzi prin astfel de gesturi comemorative.
