Bursa de Valori București conduce lumea cu un avans de 49%
Indicele BET al Bursei de Valori București a urcat cu 49% de la începutul anului și cu 82% în ultimele 12 luni. Acest ritm a plasat piața locală pe primul loc la nivel mondial. A depășit burse mari, aflate acum pe minus.
Spre deosebire de NASDAQ 100, care a pierdut 10% în ultima lună, și de KOSPI din Coreea de Sud, în scădere cu 30% în aceeași perioadă, piața de la București a fost susținută de bănci și de energie. Sectorul bancar are o pondere de 26% în BET. Aceste companii, alături de emitenții din energie, nu sunt expuse la criza globală a semiconductorilor.
Miza depășește randamentul din contul investitorilor. O promovare a României la statutul de piață emergentă în clasificarea MSCI ar atrage automat bani de la fonduri pasive globale. Asta ar ieftini finanțarea companiilor, ar încuraja noi listări și ar reduce dependența economiei de creditul bancar și de fondurile europene.
Capitalizarea BVB a crescut la peste 710 miliarde de lei
Capitalizarea totală a Bursei de Valori București a depășit 710 miliarde de lei la finalul lunii iulie. A crescut de la 523 miliarde de lei în decembrie 2025. Lichiditatea s-a dublat în același timp, la aproape 120 de milioane de lei pe zi. Acesta este un semn important pentru o piață care vrea să conteze pe radarul marilor administratori de bani.
Numărul investitorilor a ajuns la peste 285.000 la finalul lui 2025, cu 26% peste nivelul din 2024. Estimarea pentru finalul acestui an urcă la 350.000-400.000. Aceasta este baza ce poate susține tranzacții mai consistente și listări noi.
Alexandru Dobre, director general adjunct al TradeVille, rezumă poziția bursei locale. ZF citează:
„România conduce Europa într-un an în care pieţele dezvoltate au cochetat cu corecţia. Rezultatul este unul pe care piaţa locală nu l-a mai avut: cu un avans de aproape 49% de la începutul anului şi de circa 82% pe ultimele douăsprezece luni, BET este primul indice din Europa pe ambele orizonturi de timp.”
Contextul face recordul cu atât mai neobișnuit. România traversează o perioadă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Are și un guvern fără puteri depline din luna mai. Economia vine și cu o presiune structurală suplimentară: țara ocupă ultimul loc în UE la durata medie a vieții profesionale, 32,7 ani, ceea ce apasă pe bugetul public și pe sistemul de pensii.
Creșterea nu a venit uniform din toate acțiunile. DIGI Communications a urcat cu 132% față de anul trecut. A ajuns, pe 30 iulie 2026, la o capitalizare de peste 20 de miliarde de lei și un preț de 69,6 lei pe acțiune.
Piața nu urcă însă în linie dreaptă. În ședința de joi, BET a închis în scădere cu 0,77%, la 35.955,77 puncte. Nuclearelectrica a coborât cu 3,58%, iar Electrica, cu 1,79%.
„Explicaţia nu ţine de un miracol economic, ci de o combinaţie de factori: BET pornea de la un nivel relativ scăzut faţă de potenţialul companiilor listate, apetitul investitorilor pentru pieţe emergente subevaluate a crescut, iar câteva titluri grele din energie şi bănci au dus indicele în sus. Comparaţia cu bursa nu înseamnă însă automat o economie mai sănătoasă, free floatul e mic, indicele e concentrat pe puţine sectoare, iar câştigul e nominal, nu ajustat cu inflaţia locală. Cu alte cuvinte, investitorul de la bursă câştigă real; salariatul mediu simte altceva.”
Explicația îi aparține lui Sorin Cristian Niţă, lector universitar doctor la FABIZ, ASE.
Și evaluările au început să ridice semne de întrebare. Economiștii UniCredit avertizează, într-un raport din 27 iulie, că piața de acțiuni românească „pare scumpă” în raport cu riscurile politice și macroeconomice. În același timp, randamentul mediu brut al dividendelor pentru companiile din BET a coborât spre 3%, de la aproape 4% anul trecut. Pentru un investitor care cumpără pentru dividende, diferența înseamnă o remunerație mai mică.
Lichiditatea este semnalul de urmărit, nu doar creșterea indicelui
În această etapă, nu doar avansul de preț contează pentru statutul pieței. Lichiditatea aproape dublată, capitalizarea urcată la peste 710 miliarde de lei și extinderea bazei de investitori pot susține miza mai mare: promovarea spre piață emergentă MSCI.
Alexandru Dobre, director general adjunct al TradeVille, leagă performanța de următorul prag instituțional al pieței locale.
„Cu Grecia care iese din universul emergent MSCI în 2027 şi cu un calendar de listări de pachete din companii de stat, România are pentru prima dată o traiectorie credibilă spre statutul de piaţă emergentă şi la MSCI – cu precizarea că acest tip de promovare cere ani de lichiditate susţinută, nu un singur an bun.”
Aici este și fereastra de oportunitate. O bursă în creștere absoarbe mai ușor listări noi, de care piața locală are nevoie pentru ca recordul actual să nu rămână un episod izolat.
„O bursă atractivă e ocazia ideală pentru mai multe listări, de companii de stat sau private, cât timp apetitul investitorilor e ridicat. Dacă România ratează acest interval, riscă să rămână cu un titlu de presă frumos şi cu o piaţă de capital la fel de subdezvoltată ca înainte.”
Declarația îi aparține lui Sorin Cristian Niță, lector universitar doctor la FABIZ, ASE.
Între timp, piața cerealelor din România s-a stabilizat la prețuri ridicate. Grâul de panificație a ajuns la 215 euro pe tonă, iar porumbul la 202 euro pe tonă, DAP Constanța, la 29 iulie. O întârziere a livrărilor din Rusia, afectată de restricții, ar putea reduce presiunea concurențială asupra grâului românesc.
