Doi neurologi la 800.000 de locuitori au trimis un pacient de 59 de ani între Ploiești și București

Luni, 20 iulie 2026, la ora 4.58, un pacient de 59 de ani ajungea la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, în municipiul Ploiești, județul Prahova, cu simptome de accident vascular cerebral. Câteva ore mai târziu, omul era transportat la Spitalul Elias din București și apoi readus la Ploiești, iar familia acuză că a fost plimbat între spitale din cauza lipsei medicilor neurologi.
24 de ore aveau simptomele în momentul prezentării, potrivit conducerii medicale a SJU Ploiești. Asta schimbă decisiv tipul de intervenție posibilă, susține spitalul. Directorul medical afirmă că pacientul nu mai intra în fereastra de 4-12 ore în care se pot face proceduri specifice, precum tromboliza sau trombectomia, iar transferul la Elias a avut rolul unui consult neurologic rapid.
Miza cazului trece de un singur drum între două spitale. La SJU Ploiești, unitate care deservește 800.000 de locuitori, secția de Neurologie funcționează cu doi medici, deși necesarul este de cinci-șase. Cu acest deficit, spitalul nu poate asigura continuitatea gărzilor. Pentru un pacient cu AVC, diferența dintre câteva ore și o zi întreagă poate schimba tratamentul disponibil și, implicit, șansele de recuperare.
Dr. Andrei Ilinca (director medical al SJU Ploiești) a explicat cronologia cazului.
„Într-adevăr, s-a prezentat pacientul la ora 4.58, în cursul dimineții de ieri (n. red. – 20 iulie 2026). Pacientul prezenta simptome de accident vascular de 24 de ore. (…) Neavând noi gardă de Neurologie, s-a găsit să se trimită totuși la Spitalul Elias, pentru a-l consulta un neurolog cât mai repede (…) În cadrul AVC-ului, în primele 4-12 ore sunt anumite proceduri care se realizează. Este vorba de tromboliză sau, eventual, o trombectomie, dar care, pentru cazuri care sunt mai vechi, cum e în cazul acesta 24 de ore, nu se mai pretează la procedurile respective și rămâne un tratament clasic, conservator. A fost consultat de medicul de acolo, într-adevăr s-a confirmat accidentul vascular, s-a stabilit un tratament și recomandarea a fost să se întoarcă, deoarece poate fi internat în continuare pe secția noastră de Neurologie.”
Versiunea familiei este diferită. Aceasta susține că pacientul ar fi fost trimis înapoi de la Spitalul Elias din lipsă de locuri. Poziția oficială a Spitalului Elias nu apare în informațiile publice despre acest caz.
SJU Ploiești are o presiune crescută pe UPU
Dincolo de episodul de luni, 20 iulie 2026, tabloul de fond arată o secție sub presiune. Numărul prezentărilor la Unitatea de Primiri Urgențe a SJU Ploiești a urcat la 240 de pacienți pe zi în prezent, de la o medie de 180 pe zi în urmă cu un an. Creșterea este de 60 de pacienți zilnic, iar în zilele de sărbători legale vârfurile trec de 300.
Conducerea spitalului spune, cum relatează Adevarul, că a încercat de mai multe ori să acopere deficitul de neurologi. În ultimii doi ani au fost organizate patru sau cinci concursuri pentru posturi, fără rezultat. Între timp, spitalul a reușit detașarea unui medic de la MAI și angajarea altuia.
De ce nu vine personal nou la gardă
Problema nu se oprește la recrutare. Spitalul oferă bonusuri de până la 2.500 de lei și locuințe de serviciu pentru a atrage medici, însă aceste stimulente se lovesc de două bariere: plata gărzilor a rămas la nivelul salarial din 2018, iar cabinetele private sunt concurența directă.
Dr. Andrei Ilinca (director medical al SJU Ploiești) descrie eșecul repetat al încercărilor de a ține deschisă garda de neurologie.
„Noi am făcut cred că zeci de demersuri. Ne-am adresat către toate centrele universitare. Cred că avem patru sau cinci concursuri organizate în ultimii doi ani. S-au făcut cereri către DSP, Ministerul Sănătății, avem documentat absolut tot. A fost una din marele probleme pe care am încercat să le rezolvăm pentru spital – garda de neurologie.”
Același director medical a redat și argumentul primit de la un neurolog, care explică dezechilibrul financiar dintre spitalul public și practica privată.
„De ce aș veni la dumneavoastră să fac o gardă, să văd 50 de cazuri, când eu la cabinetul particular pe două consultații sunt plătit cât pentru o gardă?”
Conducerea spitalului mută o parte din răspuns la nivel legislativ. Dr. Ilinca susține că ar fi nevoie de reguli care să ajute spitalele județene să acopere liniile de gardă, inclusiv prin obligativitatea unor gărzi pentru cabinete private care decontează servicii prin Casa Națională de Asigurări.
Cazul de la Ploiești readuce în prim-plan o problemă veche a sistemului sanitar românesc: pacientul dintr-un județ fără suficienți specialiști ajunge să depindă de transfer, de timp și de disponibilitatea unui centru mai mare. Iar aici, diferența dintre două, cinci sau șase linii de gardă nu este una statistică, ci una care se vede direct în traseul unui bolnav acut.
La SJU Ploiești, următorul test rămâne același și după cazul de luni, 20 iulie 2026: acoperirea gărzilor de Neurologie într-un spital care caută de doi ani medici și funcționează încă sub necesarul de cinci-șase specialiști.
Citește și:
- Șase semne dintr-o durere de cap impun prezentarea imediată la medic. Cum se deosebește o urgență de o migrenă obișnuită
- Ce înseamnă când visezi foc Explicațiile psihologilor și simbolistica
- Două studii schimbă țintele în Alzheimer. Șoarecii au recuperat peste două ore de somn, ce rol are proteina SORLA














