Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Sănătate

Două studii schimbă țintele în Alzheimer. Șoarecii au recuperat peste două ore de somn, ce rol are proteina SORLA

Delia Matei · 20 iulie 2026 · Actualizat: 16:58
Boala Alzheimer, Două studii schimbă țintele în Alzheimer. Șoarecii au recuperat peste două ore de somn, ce rol are proteina

Două descoperiri distincte indică noi direcții de tratament pentru boala Alzheimer. Prima vizează reducerea inflamației provocate de microglii, celulele imunitare ale creierului. A doua se concentrează pe stimularea proteinei SORLA, care limitează acumulările toxice de proteină tau.

Spre deosebire de abordările axate pe plăcile de amiloid-beta, cu beneficii limitate până acum, studiul de la Universitatea din Kentucky a arătat un rezultat clar. Eliminarea temporară a 87% dintre microglii cu medicamentul Pexidartinib (PLX3397) a readus șoarecilor peste două ore de somn pe noapte, fără să modifice cantitatea de plăci de amiloid.

Miza este concretă pentru pacienți și familiile lor. Pierderea somnului, mai ales a celui profund, afectează funcționarea zilnică. Poate accelera degradarea cerebrală. O țintă care protejează sinapsele și plasticitatea creierului ar putea încetini boala, nu doar controla simptomele.

Cercetătorii din Kentucky au concluzionat că principalii factori ai pierderii somnului nu sunt plăcile în sine. Este reacția microgliilor la aceste depuneri. Shannon L. Macauley, profesor asociat de fiziologie la UK College of Medicine, a explicat mecanismul observat în studiu.

„Practic, am arătat că nu plăcile în sine, sau doar neuronii disfuncționali, cauzează pierderea somnului, ci de fapt microgliile. Microgliile sunt celule imunitare care, atunci când răspund la plăci, declanșează această cascadă elaborată de inflamație, ca și cum microgliile ar petrece toată noaptea și ar ține creierul treaz.”

Datele publicate mai arată o diferență importantă între boală și îmbătrânirea obișnuită. Patologia Alzheimer reduce selectiv somnul profund, non-REM (NREM). Acesta este somnul asociat refacerii fizice și proceselor de curățare ale creierului. În schimb, îmbătrânirea normală afectează în principal somnul REM, asociat viselor. Pierderea somnului NREM intră astfel într-un cerc vicios care poate grăbi deteriorarea creierului.

Nicholas J. Constantino, absolvent de doctorat al Universității din Kentucky, a spus că agravarea tulburărilor de somn nu a urmat creșterea plăcilor de amiloid, așa cum se aștepta echipa.

„Mă așteptam ca, pe măsură ce povara plăcilor devenea mai severă, și tulburările de somn să se agraveze. Tulburările de somn și de activitate EEG corticală care apar la șase luni, când apar primele plăci, nu s-au înrăutățit până la 18 luni, în ciuda unei poveri de plăci de peste două ori mai mare.”

Această linie de cercetare are și o implicație practică, dincolo de un nou medicament. Descoperirile despre microglii sugerează că tehnologia EEG portabilă ar putea deveni un biomarker. Ar fi unul accesibil și non-invaziv pentru monitorizarea și depistarea timpurie a modificărilor cerebrale asociate cu Alzheimer, chiar și la domiciliu.

Proteina SORLA și ghemurile toxice de proteină tau

Al doilea studiu mută atenția asupra proteinei SORLA. Cercetătorii de la Sanford Burnham Prebys au observat că nivelurile ridicate de SORLA la șoareci au redus formarea ghemurilor toxice de proteină tau. Au protejat sinapsele și au păstrat plasticitatea cerebrală. În sens opus, absența acestei proteine a agravat efectele patologiei tau, relatează Sciencedaily.

Timothy Huang, profesor asistent la Centrul pentru Boli Neurologice de la Sanford Burnham Prebys, a arătat că această piesă lipsea din înțelegerea rolului SORLA în Alzheimer.

„În ultimii 15 sau 20 de ani, au apărut date considerabile din laboratorul nostru și de la alte grupuri care arată că SORLA poate suprima una dintre caracteristicile bolii Alzheimer, generarea și acumularea de amiloid-beta. Se știa foarte puțin, însă, dacă SORLA afecta ghemurile de tau, care reprezintă cealaltă față a monedei în boala Alzheimer.”

În același studiu, lipsa proteinei SORLA a fost legată de supra-activarea unei clase de receptori, plexin-B. Aici apare o posibilă cale de tratament. Anumite medicamente existente, care țintesc acești receptori, ar putea fi reutilizate pentru demențele asociate cu proteina tau.

Huijie Huang, cercetător științific în laboratorul Huang de la Sanford Burnham Prebys, a descris efectul observat când nivelul proteinei a fost crescut la șoareci.

„Când crești nivelul de SORLA, poți suprima efectele negative găsite în tauopatii. Am descoperit că a existat mai puțină atrofie cerebrală și mai puțină acumulare de tau, ceea ce a fost foarte interesant de văzut.”

Unde se mută atenția în boala Alzheimer

Schimbarea de strategie este importantă. Cercetarea se reorientează spre intervenții timpurii, care vizează inflamația cerebrală și alte procese ce apar înaintea daunelor ireversibile. Nu se mai concentrează doar pe eliminarea amiloidului. Un alt medicament, KCL-286, este investigat tot pe direcția reparării ADN-ului și a reducerii inflamației cerebrale.

Studiile descrise rămân însă o etapă de laborator, fiind realizate pe șoareci. Un calendar pentru testele clinice pe oameni nu este încă stabilit. Nici siguranța pe termen lung a eliminării temporare a microgliilor la pacienți nu este cunoscută.