Când a început războiul comercial dintre SUA și restul lumii?

De Jurnalul Național 82 citiri
8 min citire

 

În contextul istoric, războiul comercial al liderului de la Casa Albă, Donald Trump, nu este singurul din istoria Statelor Unite.

Primul război comercial a început în 1930

Actualul preşedinte al SUA, Donald Trump calcă pe urmele predecesorilor săi în încercarea de a folosi taxele ca o lovitură pentru a determina alte țări să urmeze interesele Washingtonului, relatează Al Jazeera.

Tarifele Smoot-Hawley, anul 1930

Totul a început din 1929, după ce bursa din Wall Street s-a prăbuşit iar Marea Depresie începuse. În 1930, președintele american Herbert Hoover a semnat Legea Smoot-Hawley, ce avea ca scop impunerea de tarife în vederea protejării fermierilor americani, însă a ajuns să crească tarifele la bunurile agricole și industriale cu aproximativ 20%.

Acea lege a fost numită după doi susţinători de top ai preşedintelui Hoover, anume senatorul republican Reed Smoot din Utah și reprezentantul republican Willis Hawley din Oregon. După semnarea legii, mai multe ţări, inclusiv Canada, Franţa şi Spania, au impus tarife asupra produselor americane, începând astfel primul război comercial.

În contextul economic, acel război a slăbit considerabil economia Statelor Unite, astfel încât, până în 1933, exporturile Statelor Unite au scăzut cu 61%. În 1934, cânt Franklin D. Roosevelt a câştigat mandatul la Casa Albă, a creat acorduri comerciale cu alte ţări pentru a anula efectele legii Smoot-Hawley.

Războiul Puilor, anul 1960

În plus, în anul 1960, Statele Unite ale Americii au jucat un rol important în comercializarea puilor. Pe parcursul celui de Al Doilea Război Mondial (1939-1945), carnea roşie era raţionalizată, iar guvernul american a început o campanie pentru promovarea consumului de peşte şi carne de pasăre.

Atunci, guvernul Statelor Unite a început creşterea în masă a puilor în fabrici, ceea ce scumpit preţul păsărilor de curte. După terminarea războiului, Statele Unite au început să exporte pui ieftin în Europa, ceea ce a tras un semnal de alarmă în rândul fermierilor, de frica de a nu fi scoşi de pe piaţă.

Însă în anul 1962, Comunitatea Economică Europenă a impus tarife asupra puiului american, iar Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg au crescut preţul păsărilor de curte la 13,43 cenți (aproximativ 1,4 dolari astăzi) per kilogram.

La fel, exporturile globale de pui din Statele Unite au scăzut brusc, între anii 1962-1963 înregistrându-se scăderi cu aproximativ 30%, potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite, arată Al Jazeera. În 1963, preşedintele Lyndon B. Johnson a impus tarife de răzbunare la mai multe produse, precum amidon de cartofi, coniac şi dextrină, o substanță chimică folosită la fabricarea hârtiei.

Răboiul lemnului dintre SUA şi Canada, anul 1982

Atunci, conflictul economic a început de la faptul că locurile de pe care se creştea şi recolta cheresteaua canadiană erau locuri publice cu preţuri determinate de guvern, în timp ce Statele Unite foloseau locuri private.

În prezent războiul comercial de cherestea continuă. Cheresteaua canadiană se confruntă cu un tarif de 14% în SUA, înainte de amenințarea lui Trump de a adăuga 25% în plus.

Tarifele pentru automobilele japoneze, anul 1987

În acel an, președintele Ronald Reagan a impus taxe de 100% pentru importurile japoneze de peste 300 de milioane de dolari, taxe ce au afectat în special automobilele venite din Japonia. Administraţia Reagan a susţinut implementarea taxelor sub pretextul renegării termenilor acordului comercial de semiconductori semnat în 1986.

Acordul cerea Japoniei să-și deschidă piața pentru exporturile de semiconductori de computere fabricate în Statele Unite.

Japonia nu a luat nicio măsură la momentul acela, sperând să împiedice această problemă din a cauza daune grave sistemului mondial de liber schimb. Economia japoneză a luat o lovitură puternică după ce valoarea yenului s-a apreciat, exporturile scăzând semnificativ. În 1990, Japonia a intrat într-o recensiune ce s-a încheiat în 2002.

Înainte de impunerea tarifării, Statele Unite aveau un deficit comercial masiv în Japonia. În 1986, deficitul era de aproximativ 55 de miliarde de dolari, scăzând la sub 52 de miliarde în 1988 şi 43 de miliarde în 1991. În 2023, deficitul a ajuns la 72 de miliarde de dolari.

Banana Split, anul 1993

La scurt timp după formarea Uniunii Europene, aceasta a impus taxe pentru bananele aduse din America Latină, pentru a oferi ajutor fermierilor din fostele colonii din Caraibe şi Africa. Statele Unite au susţinut că impunerea taxelor încalcă regulile comerţului liber, în timp ce majoritatea plantațiilor de banane din America Latină erau deținute de companii americane.

Statele Unite au depus opt plângeri la Organizaţia Naţională a Comerţului, prima fiind înregistrată în 1997. ONC s-a pronunţat în favoarea Statelor Unite în primul caz, ulterior continuând să decidă împotriva Uniunii Europene.

După ce Uniunea Europeană a declarat că scade taxele, Statele Unite au continuat să susţină faptul că nu s-a respectat un comerţ echitabil, impunând la rândul lor taxe vamale de 100% pentru produse europene, precum caşmirul scoţian sau brânza franceză.

În anul 2012, Uniunea Europeană a semnat un acord cu America Latină pentru a opri cazurile Organizaţiei Naţionale a Comerţului.

Războiul Oţelului cu Europa, anul 2002

În contextul politico-economic de atunci, pentru stimularea industriei siderurgice americane, preşedintele George W. Bush a impus tarife cuprinse între 8 şi 30% pentru oţelul provenit din alte ţări. Deşi taxele au lovit Europa, Mexic şi Canada au fost scutite. Importul de oţel din ţările afectate au scăzut cu aproximativ 28% în 2002, şi cu încă 37% în 2003, potrivit unei analize a institutului francez de cercetare Centre d’Etudes Prospectives et d’Informations Internationales, citat de Al Jazeera.

Drept răzbunare, Europa a ameninţat cu impunerea de taxe pentru o gamă vastă de produse americane, însă până la implementarea acestora, George Bush a ridicat tarifele pe oţel.

Primul război tarifar al lui Trump, anul 2018

Pe parcursul primului său mandat la Casa Albă (2016-2020), Donald Trump a început cel mai recent război tarifar de până acum. În 2018, Preşedintele Republican a impus taxe la toate panourile solare şi maşinile de spălat.

În luna aprilie a aceluiaşi an, China a impus taxe de represalii de aproximativ 180% pentru sorgul adus din Statele Unite. Taxa a fost eliminată o lună mai târziu, iar Beijingul a impus taxe de 25% pentru aproape 130 de produse americane, printre care soia şi avioane.

În iunie 2018, Trump a impus taxe de 25% pentru mai mult de 800 de produse aduse din China. Pe lânga taxele pentru produsele chinezeşti, republicanul a mai adăugat taxe de 25% şi 10% pentru oţelul şi aluminiul adus din Mexic, Canada şi statele UE.

Preşedintele Democrat Joe Biden, a prelungit taxele impuse de republican în 2022, iar în luna februarie a acestui an, tariful la maşinile de spălat urmează să expire.

Sursa – www.antena3.ro




Cât costă parcările în București. Ce amenzi sunt pentru cele marcate cu albastru

Cât costă parcările în București. Parcarea rămâne o problemă majoră pentru șoferii din București. Cu peste 1,8 milioane de vehicule [...]

Cardurile de energie 2025. Cum și când va fi oferit ajutorul de la stat

Cardurile de energie vor continua să fie distribuite și în acest an. Sebastian Burduja a anunțat că Guvernul va păstra [...]

Horoscop financiar februarie 2025. Ce SURPRIZE FINANCIARE îți aduc astrele

Horoscop financiar februarie 2025. Februarie 2025 promite un val de energie cosmică care va influența profund sectorul financiar al fiecărei [...]

Asigurari auto online: Cum să găsești polița RCA ieftină și fără bătăi de cap in 2025

Când vine vorba de asigurări auto, nimeni nu vrea să piardă timp cu drumuri inutile sau să fie prins în [...]